Traditia purtarii martisorului! Ce este martisorul?
S-a dus si luna februarie…mai intoarcem o fila din calendar… si a venit primavara! Asta pentru ca romanii sarbatoresc venirea primaverii intr-un mod unic, la inceputul lunii martie. Dupa vechiul calendar roman, 1 Martie era prima zi din an si se celebra sarbatoarea „Matronalia” la care se desfasurau serbarile lui Marte, zeul fortelor naturii, al primaverii si al agriculturii…(continuare articol)
Obiceiuri de martisor – martisorul de astazi
Este datina ca parintii sa lege la 1 martie copiilor sai cate o moneda la gat sau la mana. Scopul punerii sau legarii martisorului este de a avea noroc in decursul anului, sa fie sanatosi si curati ca argintul cu venirea primaverii si peste vara sa nu-i apuce si scuture frigurile. Punerea martisorului se face de regula in zorii zilei, pana nu rasare soarele….(continuare articol)
Baba Dochia. 1-8 martie Zilele babelor
Calendaristic, astronomic si traditional, martie este luna de inceput de primavara. Acesta reprezinta momentul propice pentru previziuni asupra anului agricol. In special sunt examinate aspecte ale lunilor semnificative in calendarul muncilor campului sau ale recoltarii diferitelor cereale. Functia predictiva s-a extins si asupra oamenilor. Acestia isi alegeau o zi intre primele sapte sau sau douasprezece zile ale lunii martie. Stiut fiind ca vremea din luna martie este una foarte capricioasa se considera ca vremea buna intr-o anumita zi este semnul unui an bun si invers daca vremea era urata. …(continuare articol)
Cum se daruiesc si se poarta martisoarele.
Martisoarele sunt un dar ce se primeste sau se ofera cu mare placere in luna Martie in Romania si reprezinta un simbol al primaverii dar si al dragostei si admiratiei. El este daruit incepand cu zorii primei zile din Martie fiintelor dragi.
In general acest simbol este oferit copiilor, tinerelor fete si femeilor pentru a le proteja gingasia si sensibilitatea.
Martisoarele se ofera de catre barbati tinerelor fete sau doamnelor dar pot fi oferite si de catre fete prietenelor, mamelor, bunicilor. In Moldova se practica obiceiul ca fetele sa daruiasca la randul lor martisoare barbatilor. …(continuare articol)
An de an sarbatoarea de 1 Martie ne readuce speranta, optimismul, credinta în mai bine si spor la toate. Din înclestarea frigului cu razele soarelui, a întunericului cu lumina, dupa ultimele zvârcoliri din zilele babelor, învinge viata, primavara, soarele.
Acest triumf al reînvieri si regenerari nu putea fi invocat decât prim Martisor-pecare îl daruim celor dragi la ‘cap de primavara’.
Snurul alb si rosu cu o amuleta(banut, o scoica) l legau parintii la mâna copiilor, îl daruiau flacaii fetelor, îl shimbau fetele între ele cu sens de urare de noroc, de sanatate ca ‘argintul curat, ca piatra de râu, ca scoica din ape’.
Martisorul daruit în zorii primei zile din Martie se purta 9-12 zile, uneori chiar pâna la vederea primului pom înflorit, apoi se atârna de ramurile înflorite, crezându-se ca tot astfel va fi si anul celui care l-a purtat.
În Dobrogea martisorul se purta pâna sa venirea berzelor, apoi era aruncat spre analtul cerului ca norocul sa fie ‘mare si înaripat’.
‘Martisorul’ era un dar ce-si trimiteau românii, unul altuia, în ziua de 1 Martie. Se constituia dintr-un banut de aur spânzurat de un gaietan de matase împletit cu fire albe si rosii, pe care persoana ce-l primea în dar îl purta la gât pâna când întâlnea cea dintâi roza înflorita, pe crengile careia depunea apoi darul primit.
Banutul însemna îmbelsugarea, firele albe si rosii ale gaietanului simbolizau fata alba ca crinul si rumena ca roza, iar ofranda facuta reginei florilor era o salutare poetica adresata primaverii.
În satele Transilvaniei Martisorul rosu-alb din lâna se agata la porti, ferestre, la coarnele animalelor, la strungile oilor, la tortile galetilor, pentru îndepartarea deochilui, a spiritelor malefice, pentru invocarea vietii, aputerii regeneratoare care se credea ca ar fi stimulata prin însasi ‘culoarea vietii’.
Prima zi a lui Martie se numea în calendarul traditional al satelor carpatine si Drogobete, când fetele se spalau ‘cu apa de omat’ ca sa fie ‘curate, frumoase, albe ca neaua’.
Bihorenii credeau ca însasi apa de ploaie adunata de 1 Martie sau din ‘zilele babelor’ te face frumos si sanatos, iar în Banat se îndatina ca fetele sa adune stropii de apa sau nea de pe frunzele fragilor din padure sa se spele pe obrajori rostind descântecul ‘drogobetelui de dragoste’:
‘Floare de fraga/ Din luna lui Mart/La toata lumea sa fiu draga / Urâciunile sa le desparti’.
