Sarbatorile in lume – Altii cum serbeaza Craciunul

Sarbatorile in lume – Altii cum serbeaza Craciunul

SPANIA
Pe 24 decembrie se obisnuieste sa se ia cina, impreuna cu familia si rudele. In ziua de Craciun adultii dau cadouri copiilor. Tot pe 24/25 decembrie, in Catalunia exista obiceiul numit „El Tio” ce are origini foarte vechi si se sarbatoreste cu familia reunita. „El tio” propriu zis reprezinta un trunchi de copac acoperit cu o patura care trebuie „lovit” pentru a oferi dulciuri sau mici cadouri copiilor. Inainte de a-l lovi pe „El Tio” se canta colinde, timp in care parintii aseaza cadourile sub acesta. Dupa aceea i se canta un cantec lui El Tio, timp in care este lovit cu un bat. La final copiii ridica patura si se bucura de gasirea dulciurilor.
De Anul nou majoritatea familiilor urmaresc in fata televizorului cele 12 batai de ceas (de la miezul noptii) de la Puerta del Sol din Madrid. Totodata, mananca 12 boabe de strugure „norocoase” (cate unul la fiecare bataie de ceas). Bautura ce insoteste sarbatorile este „Cava”, un fel de sampanie iar dulciurile dominante sunt asa zisele „turron” – un fel de nuga cu migdale, cu sortimente variate si martipanul.
Regii Magici – In dimineata de 5 ianuarie sunt asteptati regii din Orient… cu apa si lapte la fereastra si cu ghetutele curate. Dimineata copiii merg nerabdatori la brad pentru a vedea cadourile.

GERMANIA
Aceasta tara a daruit Europei unul dintre cele mai frumoase obiceiuri ale sarbatorilor de iarna: bradul de craciun. O cronica germana din 1570 (Bremer Zunfchronik) consemna deja, la acea data, existenta practicii de a Impodobi brazi cu hartie colorata, panglici, dulciuri si lumanari. Un alt obicei german este aprinderea cate unei lumanari in fiecare dintre cele 4 duminici care preced ziua de Craciun.

Aceste lumanari semnifica, prin aprinderea lor succesiva, pregatirea sufleteasca de-a lungul Adventului – intampinarea noptii sfinte dintre 24 si 25 decembrie. In intervalul dintre Craciun si Revelion, marile artere si piete germane sunt strabatute de procesiunile celor trei magi si de spectacole de strada in care se joaca scene inspirate din nasterea lui Iisus. In seara de Ajun, slujba religioasa este urmata de concerte de orga, un loc aparte revenindu-i Oratoriului de Craciun al lui Johann Sebastian Bach.

AUSTRIA
Sarbatorile de iarna debuteaza aici in 4 decembrie – ziua Sfintei Barbara, patroana minerilor. In toate regiunile miniere ale Austriei se desfasoara festivitati publice, concerte de colinde, slujbe religioase si baluri. De obicei, austriecii petrec ajunul Craciunului si Craciunul in familie. Cea mai frumoasa contributie a Austriei la sarbatoarea Craciunului este cunoscutul cantec Stille Nacht. Textul sau, scris in anul 1824 de pastorul Iosef Mohr, a fost pus ulterior pe note de catre profesorul de muzica Franz Gruber.

MAREA BRITANIE
In Ajunul Craciunului se mai intalneste si astazi stravechiul obicei al arderii lemnelor de frasin. Rugul e alcatuit din 12 manunchiuri de crengi simbolizand lunile anului ce au trecut. Se scoate apoi din foc o creanga cu care urmeaza sa se aprinda rugul anului viitor. Cei adunati in jurul focului canta colinde si beau punci fierbinte. Potrivit credintei populare, in ajunul Craciunului fantomele si duhurile ies in lume. Parasind castelele, criptele si turnurile care le gazduiesc in timpul anului, spiritele se apropie de case. In ziua de Craciun familia se aseaza in jurul mesei imbelsugate dominate de clasica friptura de curcan, budinca, placinta traditionala, gin si rom. Casele si incaperile sunt impodobite cu vasc, rozmarin si iedera. Nu lipseste nici bradul de Craciun decorat cu lumanari, panglici si dulciuri. Cadourile se impart in ziua de 26 decembrie, numita de altfel Ziua Cadourilor.

FRANTA
Familia se reuneste in ajunul Craciunului. Exista obiceiul ca membrii ei sa-si treaca unul altuia o lumanare, in ordinea descrescatoare a varstei; cel mai tanar aseaza apoi lumanarea pe masa, fara sa o stinga si incepe cina. La tara, inainte sa se plece la slujba de la miezul noptii, oamenii aprind in vatra o buturuga, focul urmand sa arda pana dimineata. Masa de Craciun este un adevarat festin pentru cei mai rafinati gurmanzi: la loc de cinste se afla „Foie gras”, pateul de ficat de pasare si „Buche de Noel”, o prajitura umpluta cu crema de unt, de forma unui trunchi de copac.

ITALIA
Sarbatorile de iarna incep la italieni pe 13 decembrie, ziua Sfintei Lucia, si dureaza pana pe 6 ianuarie, cand se celebreaza Epifania. Napolitanii sunt faimosi pentru talentul cu care regizeaza iesle in care oameni si animale figureaza imprejurarile nasterii lui Iisus. Impartirea cadourilor nu este numai sarcina lui Mos Craciun, ci si a unui personaj numit Befana. Este vorba despre o batrana vrajitoare foarte prietenoasa cu copiii, care soseste intotdeauna in zbor, calare pe o matura, se strecoara in hornurile caselor si lasa darurile langa bradul de Craciun.

RUSIA
Din cauza decalajului religios rus si cel european, Craciunul cade dupa Anul Nou, pe 7 ianuarie – data corespunzatoare lui 25 decembrie pe stil vechi. Craciunul este mai degraba un eveniment familial. Sub influenta occidentala, multe familii au inceput sa-l celebreze pe 25 decembrie, imprumutand pomul impodobit, colindele, cadourile. Cadourile se primesc de anul Nou aduse de Mos Gerila si nepotica lui, Zapezica.

GRECIA
In ajunul Craciunului, dis-de-dimineata, copiii pornesc la colindat din casa in casa purtand cu ei o iesle sau o corabie miniaturala simbolizand viata si mantuirea (Arca lui Noe). Masa de Craciun trebuie aranjata si decorata cu grija din ajun. In centrul ei se pune o paine traditionala. Se serveste curcan umplut si ca desert, corabioare si melo-macaroni, o prajitura cu miere. Datina cere ca dupa ce ospatul s-a terminat, masa sa nu fie stransa, astfel ca Iisus – care va trece pe acolo noaptea, sub cine stie ce infatisare, sa nu ramana flamand.

NORVEGIA
Sarbatorile de iarna incep in aceasta tara in ajunul Craciunului si se desfasoara pana in ziua Epifaniei. Potrivit unui obicei stravechi, norvegienii merg ei insisi in padure sa aleaga bradul. In seara de Craciun familia se aduna in fata bradului, se citesc pasaje din Biblie, se impart daruri si se canta colinde. De pe masa de sarbatoare nu lipsesc friptura si punciul de vin rosu, dar nici budinca de ovaz cu migdale. Se spune ca cel care le gaseste se va casatori in acel an.

ISLANDA
Sarbatoare Craciunului incepe in Islanda in dupa-amiaza zilei de Ajun, la ora 6. Aceasta se datoreaza faptului ca islandezii numarau odinioara zilele incepand nu cu miezul noptii, ci cu ora 18. Darurile de Craciun apar aici abia in secolul XX, sub influenta obiceiurilor europene. Podoabele traditionale ale Craciunului sunt lumanarile. Se recurge de obicei la brazi artificiali, cei naturali fiind o raritate pe aceasta insula. Daca copiii au fost obraznici in timpul anului, in loc de cadouri vor primi… un cartof.

SUEDIA
In ziua de Ajun la ferestrele tuturor caselor apar stele confectionate din lemn, paie si hartie colorata, traditionale la suedezi. Mos Craciun este infatisat de obicei, ca un pitic cu barba alba, imbracat intr-o mantie rosie, mare amator de orez cu lapte – traditionala mancare suedeza de craciun. Masa de Craciun este un adevarat ospat pantagruelic, in care sunt pretuite in primul rand caltabosii, sunca si sampania.

AMERICA
Exuberanta si stralucire zilelor de Craciun in SUA sunt fara pereche in lume. Aproape o luna, totul este cuprins de euforia sarbatorilor: strazile, cladirile si oamenii participa din plin la un spectacol unic. Fiecare casa dar si fiecare piata, parc sau centru comercial are pomul sau de Craciun, luminat si impodobit. Il intalnim pe Santa Claus (Mos Craciun) peste tot: in preajma brazilor impodobiti, unde imparte daruri copiilor, ascultandu-le dorintele, in incinta magazinelor, unde imbie clientii sa cumpere cadouri sau pe marile bulevarde, molipsindu-i pe toti cu veselia sa. Colindatul e la fel de prezent ca si in Europa. Ziua de Craciun ca si ajunul, sunt sarbatorite de americani in familie. Curcanul si prajiturile traditionale nu lipsesc niciodata de pe masa lor in aceste zile.

IRLANDA
Mult timp in Irlanda, traditia era ca in ziua de 26 decembrie sa se vaneze… pitulici. Si asta pentru ca se pare ca Sf. Stefan, incercand sa se ascunda de urmaritori, s-a ascuns dupa un tufis, fiind insa dat de gol de o pitulice care a zburat de aici, descoprindu-l astfel de cel ceva deveni unul din martirii crestinatatii. Iata de ce pe 26 decembrie, barbatii puneau la cale o asa-zisa vanatoare, capturand o pasare si apoi mergand cu ea din casa in casa, in timp ce cantau si sarbatoreau prinderea ei. Astazi, pitulicea irlandeza poate sa stea linistatita, pentru ca din obicei s-a mai pastrat doar mersul din casa in casa, intr-un alai vesel si pus pe cantat si petrecut.

ELVETIA
Elvetienii spun Craciunului Jul si incep sarbatorile de iarna cu Sf. Lucia, pe 13 decembrie. In general, fiica cea mai mare imbraca o tunica alba, cu o curea rosie si o coronita cu lumanarele aprinse, purtand in brate un platou cu ducliuri, pe care le serveste celolrlati membri ai familiei. Pe de alta parte, elvetienii isi decoreaza casele cu paie, flori rosi, albe si bleu, dar si cu dulciuri condimentate. Pomul se impodobeste in Ajun, iar in seara de Craciun se mananca o supa de orez, dar si chiftelute si carnati. Dupa cina, toata familia se aduna in jurul bradului, se canta colinde si se primesc darurile de la Mos Craciun.

DANEMARCA
Specific acestei tari este lansarea de timbre postale special pentru copiii care scriu Mosului, unul din cele mai frumoase modele fiind creat chiar de regina. Oamenii taie brazii direct din padure, urmand a fi impodobiti cu globuri, beteala, dar si cu ornamente create de copii. Masa traditionala se ia la orele 18:00, cand se serveste orez cu lapte in una din farfurii se pune o migdala, iar cel care o nimereste primeste…un porcusor facut din migdale. Dupa masa, tatal aprinde lumanari rosii si albe in brad, chemand apoi familia pentru a canta melodii sprecifice in jurul pomului.