Rasul sanatos de tine departe de orice boala

Rasul sanatos de tine departe de orice boala

Spune-mi…unde te afli si ce faci in momentul asta? Zambesti sau esti cu gura pana la urechi? Ei bine, asta ar cam trebui sa faci acum. Indiferent unde te afli! razi-si-tuPastreaza-ti zambetul pe buze, pentru ca ai toate motivele! Terapia prin ras ne face sa fim mai optimisti si ne ajuta sa ne relaxam si sa depasim cu succes tensiunile si problemele zilnice. Rasul este unul din principalii factori ce contribuie la eliberarea emotiilor negative si iti reda starea de buna-dispozitie. In concluzie, nu trebuie sa pierzi nici o ocazie de a te bucura de viata!
Se pare ca rasul este un medicament-minune. Cercetatorii britanici au demonstrat ca sistemul imunitar al optimistilor se opune mai bine bolilor decat sistemul imunitar al celor pesimisti. Cum actioneaza, de fapt, rasul? In timp ce radem, in organismul nostru sunt eliberate endorfine sau hormonii fericirii, care au actiune euforizanta, dar si de suprimare a durerii. Endorfinele – substante produse de creier – actioneaza similar medicamentelor de calmare a durerii. Spre deosebire de medicamente insa, endorfinele nu au efecte secundare si nici nu provoaca dependenta.


Ele au rol de stimulare a celulelor care se ocupa cu activitatea antibacteriana, antivirala, antimicotica si antitumorala a organismului uman. Cateva minute de ras sanatos cresc concentratia de anticorpi in sange, contribuie la imbunatatirea alimentarii cu sange a tesuturilor, stimuleaza sistemul nervos si pe cel endocrin.
Primele grupuri de terapie prin ras au aparut in India, la jumatatea anilor ‘90, fiind inventia doctorului Madan Kataria. Formula functiona astfel: la o rasoteca, specialistul aduna in jur de douazeci de cursanti pe care ii ajuta, prin intermediul exercitiilor respiratorii si a tehnicilor de relaxare sa redescopere beneficiile rasului spontan. Sedintele de terapie durau 30 de minute, timp in care nu se spuneau glume, ci se exersa rasul, ca orice alt exercitiu. Ceva de genul: „atentie, inspirati, radeti!”. Si chiar nu era nevoie de nici un banc haios pentru ca multimea sa izbucneasca in ras.
In prezent, radem putin mai mult de un minut pe zi, contra 20 de minute inainte de primul razboi mondial. Copiii rad in medie de 400 de ori pe zi, in comparatie cu adultii, care rad cam de 15 ori pe zi.
Cercetatorii de la Universitatea Stanford (California), au demonstrat ca rasul este un „drog”, deoarece activeaza aceeasi centri nervosi ca si cocaina, banii sau un chip atragator. Acest studiu ajuta la identificarea unor noi tratamente impotriva depresiei si a diverselor forme de dependenta
Peste tot, cu zambetul pe buze

Psihologii spun ca putem sa radem chiar si fortat si ne recomanda oricare din felurile de ras de mai jos:
1. Rasul comic: este cea mai intalnita forma de ras sanatos si este caracteristic celor care au simtul umorului dezvoltat. Psihoterapeutii il recomanda in special pentru situatiile amenintatoare. Este cea mai naturala forma de ras.
2. Rasul placerii: este forma in care comunicam celor din jur starea buna in care ne aflam. Este molipsitor si cel mai agreat de cei care ne inconjoara. Din aceasta categorie face parte si rasul indragostitilor, care exprima starea de fericire.
3. Rasul nervos: este provocat de senzatia de frica, si sa ne ajuta, intr-o oarecare masura sa ne eliberam de tensiunile psihice. Desi apare in momente nefericite, psihologii ne sfatuiesc sa nu incercam sa il oprim pentru ca are rol important in reechilibrarea psihica.

4. Rasul sarcastic: ne ajuta sa ne ascundem furia. Este folosit, in general, de persoanele autoritare. Nu este recomandat de medici, insa nici nu trebuie reprimat.
5. Rasul de neincredere: il folosim atunci cand ni se aduce o lauda pe care consideram ca nu o meritam, cand ni se face o promisiune in care nu credem sau cand cineva ne critica pe nedrept. Este un fel de reflex de aparare.

Putina istorie „vesela”…

Un pasaj biblic spune ca „Un suflet vesel este benefic precum un medicament, iar o inima trista imbolnaveste”…
– secolul XIV – Chirurgul francez Henri de Mondeville folosea terapia prin ras pentru a-si ajuta pacientii sa se recupereze mai repede dupa operatie. El sugera vizitele rudelor si prietenilor care faceau glume si inveseleau bolnavii.
– secolul XVI – Robert Burton, preot si carturar englez, folosea rasul drept antidot impotriva melancoliei
– secolul XVI – Martin Luther a folosit terapia prin ras pentru a ajuta oamenii sa depaseasca depresiile. Ii sfatuia sa nu se izoleze de cei din jur, atunci cand sunt suparati, ci sa stea cat mai mult in preajma oamenilor care ii binedispun
– secolul XVII – sociologul Herbert Spencer folosea umorul drept metoda de eliberare a tensiunilor
– secolul XVIII – filozoful german, Immanuel Kant, a folosit umorul pentru restabilirea echilibrului psihic
– secolul XVIII – medicul englez, William Battie pleda pentru terapia prin ras pentru tratarea bolnavilor
– secolul XX – terapiile prin ras (moderne) dateaza inca din anul 1930, cand, in spitalele din SUA, erau adusi clovni, pentru a inveseli copiii bolnavi de poliomielita
– secolul XX (1972) – medicul american Hunter “Patch” Adams a fondat Institutul Gesundheit, un spital in care domneau glumele, prietenia si buna dispozitie.
– secolul XX (1979) – Norman Cousins a publicat cartea “Anatomia bolii”, bazata pe experiente personale: el suferise de spondiloza anchilozanta si a decis sa faca terapie prin ras, vizionand episoade din emisiunea “Candid Camera” si filme Marx Brothers. El a realizat ca zece minute de ras, il scuteau de doua ore de durere, din cauza bolii.
– secolul XX (1998) – terapia prin ras a fost readusa la viata de fimul “Patch Adams”(bazata pe povestea meducului), cu Robbin Williams, in rolul principal.

Mai multe motive sa razi…

1. Cuplurile in care se rade, la unison, cel putin 10 minute pe zi comunica mai bine si sunt mai stabile. Rata divorturilor este de patru ori mai mica in cazul acestor cupluri, fata de cele in care partenerii rad o data pe saptamana sau mai rar.
2. Copiii din familiile in care se rade zilnic se dezvolta mental si afectiv mai repede, au rezultate scolare mai bune si o mai mare incredere in ei decat cei din familiile mai sobre.
3. Oamenii cu simtul umorului dezvoltat si cei care privesc problemele cu optimism, sunt mai putin predispusi la bolile de inima, in comparatie cu cei care vad, de obicei, partea goala a paharului.
4. Doua sedinte a cate zece minute de ras pe zi, duc la imbunatatirea starii de sanatate a bolnavilor de gastrita, diabet, dischinezie biliara sau hipertensiune arteriala. Cele mai mari efecte s-au observat la bolnavii de diabet, care in urma sedintelor de ras colectiv, nu doar ca si-au redus glicemia, ci au reusit sa o stabilizeze pe perioade lungi.
5. Rasul nu ingrasa. Desi nu poate inlocui exercitiile fizice, rasul slabeste. Cercetatorii de au descoperit ca rasul ajuta la arderea caloriilor, dar pentru rezultate vizibile trebuie sa radem cel putin 15 minute in fiecare zi, timp de un an, pentru a pierde doua kilograme.

Club de ras

La Cluj, s-a infiintat prima „rasoteca” din Romania. De doua ori pe saptamana, oameni de toate varstele merg acolo pentru a uita de problemele de peste zi, de certurile din familie sau de la serviciu. Totul se face dupa indicatiile unui lider de grup. Una dintre tehnici se numeste „rasul biciclistului”. Oamenii isi inchipuie ca se afla pe o bicicleta si ajung la linia de sosire inaintea celorlalti concurenti. Suficient pentru a face haz de codasi. Dar sunt si alte feluri de ras: rasul uriasului vesel, al inotatorului, al fetitei vesele, al schiopului. Fiecare tip de ras solicita in mod diferit organismul. Acesta este, de altfel, si unul din scopurile rasului: de a face „masaj interior” organelor si de a tonifia, impreuna cu miscarea propriu-zisa, intregul organism. Tehnicile folosite elimina tensiunea nervoasa, prin scaderea nivelului de cortizon (hormonul stresului).

Articolul precedentCand e cel mai bine sa ai copil?
Articolul următorSex la telefon

Related Articles

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Ultimele articole