Halucinatiile vizuale constau in perceptia unui element care nu este cu adevarat prezent si apare atat la copii, cat si la varstnici. Cauzele sale sunt foarte diverse si sunt asociate in mod obisnuit cu schizofrenia sau utilizarea anumitor medicamente, desi pot aparea si din cauza stresului.
Chiar si populatia „sanatoasa” poate experimenta halucinatii de-a lungul vietii, cum ar fi cele care apar atunci cand adorm (hipnagogic) sau la trezire (hipnopompic). Pe de alta parte, exista multe tipuri de halucinatii vizuale; de la simple experiente optice precum blituri sau culori, pana la constructii complexe precum obiecte, oameni, animale sau insecte.
Tratamentul halucinatiilor vizuale consta in controlul cauzelor subiacente (stres, febra, lipsa de somn, dependenta de droguri sau alcool…), medicamente (pentru boli psihiatrice) si terapie cognitiv-comportamentala, astfel incat pacientul sa invete sa distinga si sa-ti controleze propriile halucinatii.
Caracteristicile halucinatiilor vizuale
Halucinatiile vizuale se caracterizeaza prin:
– Alterari ale perceptiei care apar fara ca obiectul halucinat sa fie prezent in campul vizual al persoanei.
– Persoana care o experimenteaza este convinsa ca elementul este real, ajungand sa-si adapteze comportamentul la el. De aceea este dificil pentru aceste persoane sa-si recunoasca sau sa-si identifice halucinatiile.
– Au de obicei cauze organice, care implica caile vizuale si zonele de asociere ale creierului.
Diferenta dintre halucinatii si pseudohalucinatiile
Este important sa nu se confunde halucinatiile vizuale cu pseudo-halucinatiile. Acestea din urma se caracterizeaza prin existenta unei anumite pastrari a judecatii realitatii. Adica, persoana care le experimenteaza poate banui sau sti ca ceea ce traieste nu este real.
In plus, pseudohalucinatia este mai inexacta, difuza si imprecisa; iar detaliile sale pot fi modificate intr-o oarecare masura din proprie vointa. Pe de alta parte, halucinatiile in sine sunt clare, detaliate si persistente si nu pot fi modificate de vointa noastra si nici nu sunt influentate de sugestie.
Cand sunt halucinatiile patologice?
Halucinatiile devin patologice atunci cand:
– Sunt frecvente
– Fac parte din boli, tulburari sau sindroame
– Ele provoaca disconfort, impiedicand persoana sa duca o viata satisfacatoare.
– Ei afecteaza negativ oamenii din jurul lor si, prin urmare, relatiile interumane.
Tipuri
Halucinatiile au fost clasificate in multe moduri diferite, fiecare autor bazandu-le pe criterii diferite.
Halucinatii vizuale in functie de gradul de complexitate
– Simple sau elementare : sunt cele mai simple si se ocupa de forme geometrice simple, lumini, blituri, culori… Se numesc fotopsii sau fotoma.
– Complexe : sunt foarte reale si elaborate. Subiectii cu acest tip de halucinatii pot observa viu animale, obiecte, oameni, scene etc. Cu foarte multe detalii, de parca ar fi un adevarat eveniment.
Dupa marime
– Liliputieni: vad fiinte mici, de obicei oameni sau animale; desi pot fi vazute si obiecte mici. Presupune o lume in miniatura, care este contemplata cu o stare de spirit placuta. Este adesea cauzata de consumul excesiv de droguri.
– Gulliverianas: opusul celor de mai sus, consta in a vedea oameni, animale sau obiecte gigantice.
Asa cum este perceput sau nu
– Pozitiv: percep un element vizual care nu exista in mediu.
– Negativ: nu pot percepe un element care exista.
Conform continutului
– Obiecte care pot fi familiare, ciudate si chiar inexistente.
– Animale , monstri si insecte. Cand sunt neplacute sau produc teroare, se numesc zoopsie. De exemplu, pacientul poate vedea capete de lei incercand sa-l devoreze. Zoopsiile sunt frecvente la alcoolici.
– Oameni
– Pete (cum ar fi sange sau noroi)
– Dupa frici, dorinte, asteptari, amintiri…
– De natura religioasa sau culturala
– Legat de prezenta anumitor iluzii (cum ar fi sa vezi camere instalate in casa ta daca ai iluzii de persecutie).
In functie de starea de spirit
– Congruent cu starea de spirit: daca persoana este deprimata, de exemplu, halucinatiile vor fi tulburatoare conform preocuparilor sale.
– Nu este congruent cu starea de spirit: nu se gaseste nicio relatie intre starea de spirit a persoanei si tema halucinatiilor acesteia.
In timpul visului
Cand adormim, activitatea creierului nostru trece prin diferite faze care se schimba in timpul somnului. Aceste tranzitii ale activitatii creierului, intr-un mod natural, se pot manifesta prin halucinatii.
– Hipnopompic : halucinatii vizuale care apar la trezire.
– Hipnagogice : cele care apar atunci cand adormim.
Autoscopic
In ceea ce priveste noi insine, acestea pot fi:
– Autoscopie : sa ne vedem in campul nostru vizual, ca si cum ar fi o clona.
– Autoscopie negativa : nu ne vedem imaginea reflectata in oglinda.
Cauze
Cauzele halucinatiilor vizuale sunt foarte variate, mergand de la stres sau epuizare pana la tulburari psihice sau anumite sindroame.
Tulburari oculare sau leziuni oculare
Sunt de obicei halucinatii simple, cum ar fi lumini si forme geometrice care se misca. Apar ca o consecinta a unor afectiuni precum cataracta, glaucoamele, dezlipirea retinei, tractiunea vitroasa… printre altele.
Leziuni in substratul anatomic cerebral al vederii
Sunt acele zone ale sistemului nervos care proceseaza informatii vizuale, cum ar fi nervii optici, chiasma optica, zonele trunchiului cerebral (cum ar fi pedunculul cerebral), lobul occipital al creierului etc.
Pe de alta parte, o leziune in cortexul vizual primar ar provoca halucinatii simple, in timp ce o leziune in cortexul vizual de asociere ar provoca halucinatii vizuale complexe.
Privare vizuala prelungita
Daca ramanem legati la ochi sau intr-un mediu intunecat timp de cateva zile, putem experimenta halucinatii cand ne intoarcem in mediul normal. Acest lucru se poate datora hipersensibilitatii la stimularea vizuala din cauza lipsei acesteia.
Acest fapt a fost demonstrat intr-un studiu pe 13 subiecti sanatosi care au avut ochii acoperiti timp de 5 zile. 10 dintre ei au experimentat halucinatii vizuale dupa indepartarea benzii la ochi (Merabet si colab., 2004).
Schizofrenie
In schizofrenie, halucinatiile sunt un simptom. In mod normal, cele mai frecvente sunt cele de tip auditiv (cum ar fi auzirea vocilor), dar pot fi si vizuale (16% – 72%). Aceasta variabilitate a procentului se datoreaza severitatii schizofreniei pe care o prezinta subiectii. Adica, cu cat schizofrenia este mai grava a participantilor evaluati in studiu, cu atat este mai probabil ca acestia sa prezinte halucinatii vizuale.
Se pare ca aparitia halucinatiilor este asociata in aceste cazuri cu o lipsa de reglare a dopaminei in calea mezolimbica a creierului. Mai exact, un exces de dopamina sau receptori dopaminergici in aceasta regiune.
Dementa
Ele cuprind un grup de boli care au in comun degenerarea progresiva a creierului.
Halucinatiile vizuale pot aparea atunci cand boli precum Alzheimer sau Parkinson sunt in stadii mai avansate si incep sa afecteze zonele responsabile de procesarea vizuala.
Este o cauza non-psihiatrica a halucinatiilor vizuale in care pacientii au probleme vizuale, cum ar fi glaucom, cataracta sau degenerescenta maculara.
Halucinatiile sunt intotdeauna vizuale si tind sa fie complexe, sanatatea mintala a acestor pacienti fiind intacta. La inceput nu sunt constienti ca au halucinatii, dar incetul cu incetul devin constienti ca au.
Epilepsie
In unele cazuri, in timpul crizelor epileptice, pot aparea halucinatii vizuale. Ele sunt de obicei simple si scurte, constand din culori stralucitoare sau lumini care isi schimba forma.
Acest lucru se datoreaza faptului ca partile creierului care controleaza vederea sunt hiperactive.
Tumori cerebrale care afecteaza zonele vizuale
De fapt, inceperea brusca a suferi de halucinatii vizuale, impreuna cu alte simptome, poate fi un semn al prezentei unei tumori pe creier.
Abuzul de substante, intoxicatia cu droguri sau sindromul de sevraj
Exista anumite medicamente precum LSD, PCP sau ciupercile halucinogene care pot provoca halucinatii la diferite niveluri. Cu toate acestea, sunt de obicei pseudo-halucinatii, deoarece cei care le consuma stiu de obicei sa faca distinctia intre halucinatii si realitate.
Consumul prea mult de alcool, retragerea alcoolului sau droguri precum cocaina si eterul pot provoca, de asemenea, halucinatii.
Lipsa de somn
O persoana care sta mai multe zile fara sa doarma (aproximativ trei zile) sau nu doarme suficient pentru perioade lungi de timp, este predispusa sa experimenteze halucinatii.
Se pare ca atunci cand suntem treji creierul nostru secreta adenozina. Aceasta are efecte inhibitoare si sedative, iar daca se acumuleaza in cantitati mari in creierul nostru, poate provoca halucinatii.
Efecte secundare ale medicamentelor
Anumite medicamente care sunt luate pentru afectiuni mentale si fizice pot provoca, de asemenea, halucinatii. Unele dintre ele sunt aspirina, apomorfina, Ropinirol (pentru Parkinson), propranolol (pentru hipertensiune), atenolol, enfluran… printre altele.
Migrene
Intre 15% si 29% din populatia generala sufera de migrene. In cadrul acestui grup, pana la 31% au o „aura”. Aurele apar de obicei inainte sau in timp ce durerea de cap este prezenta si implica halucinatii vizuale (in 90%). Mai exact, persoana care o experimenteaza vede flash-uri care clipesc in miscari in zig-zag.
Stres
Stresul intens sau izolarea prelungita pot provoca halucinatii vizuale. Acesta din urma se intampla de obicei la persoanele in varsta care traiesc singure. Pe de alta parte, stresul poate provoca episoade scurte de halucinatii vizuale. De fapt, in studiile cu detinuti, pana la 25% dintre subiecti au suferit de ei (Ronald, 1984).
Alte cauze
– Otravirea cu metale grele
– Boli precum insuficienta renala sau hepatica, encefalita, HIV si uremia
– Febra mare, in special la copii si varstnici
– Stari alterate de constiinta.
Tratament
Tratamentul halucinatiilor depinde de cauzele care le-au generat. Mai intai trebuie sa detectezi ce cauzeaza halucinatiile si astfel sa obtii tratamentul potrivit, deci este important ca diagnosticul corect sa fie pus.
In plus, un tratament care poate fi benefic pentru halucinatiile vizuale cauzate de o anumita cauza, poate fi negativ daca cauza este diferita.
Sevraj
De exemplu, pentru halucinatiile delirium tremens se pot folosi benzodiazepine. Cu toate acestea, daca halucinatiile se datoreaza unei alte cauze, benzodiazepinele pot exacerba halucinatiile.
Boli psihotice
Daca halucinatiile sunt rezultatul unor afectiuni psihotice, se recomanda medicamente neuroleptice care sunt antagonisti ai dopaminei precum haloperidolul. In plus, aceste medicamente trateaza si iluziile (credinte foarte puternice care nu se potrivesc cu logica, sau cu cultura individului, frecvente in psihoza).
Inhibitorii de colineteraza precum galantamina, donepezilul si rivastigmina sunt recomandati pentru demente precum boala Alzheimer, in faze usoare si moderate.
Migrene
Pentru migrene, triptanii (sumatriptan, zolmitriptan) sau beta-blocantele par eficiente. Epilepsia trebuie tratata cu anticonvulsivante, iar tumorile cu radiatii si interventii chirurgicale.
Cu toate acestea, exista unele cazuri in care halucinatiile vizuale nu au un tratament direct. In aceste cazuri, neurolepticele sunt folosite pentru a le minimiza si alte tipuri de terapie, cum ar fi cea psihologica.
Terapie cognitiv comportamentala
Datorita terapiei cognitiv-comportamentale, acesti pacienti pot afla despre halucinatii, ce le provoaca, ajung sa recunoasca ca sufera de halucinatii si se pot antrena in sarcina dificila de a identifica cand apar. In acest moment, pacientii sunt invatati sa ignore elementele vizuale rezultate din halucinatie.
Evident, pentru a spori efectele oricarei interventii, este esential ca oamenii sa mentina obiceiuri bune precum dormitul orelor necesare in fiecare noapte, tratarea insomniei sau a stresului daca exista si abandonarea consumului de droguri si alte substante care creeaza dependenta.
Daca sunt efecte secundare ale unui medicament, poate fi utila inlocuirea acestuia cu altul care are acelasi mecanism de actiune, dar nu produce halucinatii vizuale.
