Excitatia Sexuala
Excitatia sexuala poate fi determinata de stimuli sexuali propriu-zisi sau de alti stimuli care au semnificatie sexuala pentru fiecare persoana in parte in functie de experienta si de circumstante.Orice stimulare directa sau prin stimuli emotionali devine eficienta doar daca se asociaza unei anumite incarcaturi emotionale. Perceptia excitantilor sexuali este puternic influentata de varsta. Astfel, persoanele tinere sunt rapid excitabile indiferent de natura stimulilor, fie ca acestia sunt vizuali, tactili sau de alta natura, in timp ce persoanele varstnice au nevoie de o interactiune cu stimulul de mai lunga durata.
Creierul este cel mai important organ sexual al omului. Fara informatiile stocate la acest nivel in urma unui proces de invatare nici un stimul nu poate fi excitant. Odata ce un element (circumstanta) este asociat la un moment dat cu o conotatie sexuala (excitanta), toate elementele din clasa acestuia vor deveni excitante.
Prin asociere cu creierul, unul dintre cei mai puternici excitanti sexuali este imaginatia. Creierul are capacitatea de a crea excitatie sexuala fara nici un excitant extern. Astfel iau nastere fanteziile sexuale, care reprezinta un puternic excitant, putind avea intensitate diferita, de la gindul pasager la trairi intense. Acestea reflecta capacitatea creativa a imaginatiei persoanei si educatia primita de aceasta, ele prezentind diferente, in functie de sexul persoanei care le dezvolta.
Mai frecvente la tineri, manifestarea lor se reduc cu virsta, dar ramin mai accentuate la barbatii cu activitate sexuale intense.
Fanteziile femeilor au caracter narcisist, pasiv, romantic, cu mare incarcatura afectiva, sunt mai bogate si mai vii. Unele femei se refugiaza in lumea propriilor fantezii sexuale ca urmare a nemultumirilor aparute in relatia de cuplu. Fanteziile barbatilor ii proiecteaza pe acestia in posturi eroice, cu tenta agresiva, ca subiect al unei actiuni cu continut sexual. Acestea pot avea nota de dominatie, viol al unei femei supuse, narcisism si se refera deseori la persoane necunoscute, foarte atragatoare fizic sau la activitate sexuala in medii necunoscute.
Stimulii vizuali considerati a fi excitanti se refera, in general, la detalii anatomice (sini, picioare, silueta, bazinul,organele genitale etc.). Mediatizarea si contextul cultural au o deosebita importanta in perceperea detaliilor anatomice ca fiind excitante (de exemplu sinii mari sunt considerati a fi mai excitanti decit cei mici in cultura occidentala).
Insa stimulii vizuali nu fac trimiteri numai la detaliile anatomice, anumite elemente de vestimentatie fiind, de asemenea, considerate a fi excitante (lenjeria de culoare neagra, bluzele cu decolteu generos, etc.) Si, in fine, nu trebuie uitate imaginile cu caracter explicit sexual. Exista o intreaga industrie de „arte vizuale” destinate stimularii sau amplificarii excitatiei sexuale.
In ceea ce priveste perceptia olfactiva studiile arata ca unele glande, din corpul omenesc, ar contine atractanti sexuali. Din aceasta categorie fac parte sudoarea axilara si perineala, lichidul prostatic si lichidul de lubrefiere vaginala. De asemenea, este recunoscut rolul parfumurilor in excitatia sexuala.
Zonele erogene sunt zone foarte sensibile la atingere si care au rol in excitatia sexuala printr-un proces de invatare personal, aparut in anume context social si cultural. Creierul este cel care acorda semnificatie sexuala unei anume atingeri, important fiind nu doar atingerea in sine ci si cine, cind si in ce scop.
Unii specialisti considera ca zonele erogene pot fi primare si secundare. In privinta barbatilor, glandul reprezinta zona primara, iar in ceea ce le priveste pe femei, clitorisul si vaginul sunt zonele primare. Aceste zone s-ar parea ca sunt putin sensibile la durere (dar nu insensibile!) ele avind fiecare propriile sale exigente privind stimularea. Astfel glandul trebuie sa fie stimulat progresiv pina in momentul orgasmului iar in acest moment stimularea sa inceteze iar stimularea clitorisului trebuie sa fie constanta, cu aceeasi intensitate si sa se deruleze pe tot parcursul orgasmului.
Zonele erogene secundare au sensibilitatea la durere bine conservata si pot fi stimulate prin mingaiere, lingere, suctiune. Acestea ar fi :
la barbat: corpul penisului si scrotul, zona perineala si canalul anal, abdomenul inferior, mameloanele, buzele, ceafa, fata laterala a gitului si trunchiului, fata interna a bratelor si coapselor.
la femeie: labiile mari si vestibulul, zona perineala si canalul anal, abdomenul inferior, mameloanele, buzele, ceafa, fata laterala a gitului si trunchiului, fata interna a bratelor si coapselor.
Desigur, fiind diferiti, fiecare individ in parte poate sa prezinte si alte zone erogene, precum nu este sigur faptul ca toate aceste zone erogene sunt intalnite la fiecare individ.
Afrodisiacele reprezinta substante care in timp, si-au castigat reputatia de a declansa sau de a amplifica excitatia sexuala. Acestea au meritul ca reduc anxietatea si procesele inhibitorii cerebrale legate de excitatia sexuala, vasodilatatie in sfera organelor genitale sau simpla iritatie a tractului genital. Cel mai cunoscut afrodisiac este alcoolul, care determina aparitia unei stari de dezinhibitie si scaderea sentimentului de culpa. Asociat cu materialele pornografice, alcoolul da friu liber manifestarilor de violenta sexuala si comportamentului agresiv. De foarte multe ori primele experiente sexuale sunt asociate cu consumul de alcool.
Totusi, efectele pozitive ale alcoolului asupra excitatiei sexuale depind in cea mai mare masura de convingerea ca acestea trebuie sa se produca.
Apetitul sexual este o manifestare similara cu setea sau cu foamea si este puternic influentata de testosteron. Capacitatea de receptare a excitatiei sexuale depinde in mare masura de apetitul sexual (dorinta).
Barbatii au un raspuns mai rapid la excitatie datorita unor particularitati anatomice dar si unor procese invatate care le permit sa fie mai rapid constienti de modificarile induse de excitatia sexuala (erectia este un fenomen evident pe care barbatii il pot obtine usor prin masturbare). La femeie perceptia se refera in primul rind la componenta afectiva a stimulului si mai apoi la calitatea raspunsului vaginal. Diferenta dintre femeile care au si cele care nu au orgasm este facuta de capacitatea primelor de a percepe mai rapid si mai eficient modificarile genitale si extragenitale produse de excitatia sexuala.