16 septembrie – Ziua Ozonului
Ziua de 16 septembrie a fost declarată de către Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), Ziua Internaţională a Stratului de Ozon, în vederea să
rbătoririi zilei de 16 septembrie 1987, când a fost adoptat Protocolul de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon.
Protocolul de la Montreal – Parteneriat global pentru beneficii globale
Ziua Internaţională pentru Protejarea Stratului de Ozon, 16 Septembrie, celebrată în acest an, 2008, sub deviza „Protocolul de la Montreal – Parteneriatul global pentru beneficii globale” aminteşte de efortul multilateral al Părţilor în implementarea Protocolului de la Montreal şi de rezultatele obţinute.
De fapt Protocolul a făcut posibilă reducerea cu 95% a substanţelor, asigurând protecţie stratului de ozon pentru generaţiile viitoare; a demonstrat că statele lumii pot fi unite sub un ţel comun ajungînd la înţelegere şi pot avea acţiuni simultane cu beneficii globale; a contribuit la dezvoltarea consensului ştiinţific şi mobilizării economice şi tehnologice în context sinergic cu Protocolul de la Kyoto, participând semnificativ la protejarea sistemului climatic global.
La Conferinţa de la Montreal din anul trecut, cu prilejul aniversării a 20 de ani de la încheierea Protocolului, s-au stabilit noi ţinte, termene de reducere şi alternative pentru hidrocarburile halogenate subliniindu-se, importanţa accelerării procesului de eliminare treptată a cestora pentru refacerea stratului de ozon şi a schimbărilor climatice.
Deşi Protocolul stabileşte eliminarea finală a substanţelor, pentru ţările dezvoltate până în 2030 , iar pentru ţările în curs de dezvoltare până în 2040, cercetătorii apreciază conform studiilor, că durata va fi redusă cu aproximativ 10 ani, fapt care va aduce beneficii stratului de ozon şi sănătăţii umane. Accelerându-se procesul de eliminare, nivelul de protecţie a ozonului pentru sănătătate poate ajunge la cel de din-nainte de 1980, cu câţiva ani mai devreme decât termenul prevăzut. Beneficiile vor include reducerea cancerului de piele, a cataractelor, a pericolelor pentru culturi agricole şi a ecosistemelor naturale.
Se poate spune că îndeplinirea obiectivului general al Protocolului de la 
Montreal, acela de eliminare a substanţelor care depreciază stratuil de ozon, trebuie să ofere guvernelor statelor un exemplu de consolidare a încrederii şi pentru noul regim internaţional privind emisiile gazelor cu efect de seră.
Impactul agentilor frigorifici asupra mediului AGFR
Istoric, regimul juridic ANPM
Proiecte in derulare 2005
După descoperirea găurii din stratul de ozon de deasupra Antarcticii în 1985, guvernele a 120 de ţări au înţeles că protejarea stratului de ozon este o urgenţă şi au decis semnarea Protocolului de la Montreal pentru a se angaja în lupta împotriva t
uturor produselor care distrug stratul de ozon.
Anul acesta, când se împlinesc două decenii de la adoptarea Protocolului de la Montreal, Ziua Internaţională pentru Protecţia Stratului de Ozon se va desfăşura sub deviza „Sărbătorirea în 2007 a 20 de ani de progres”.
Ozonul este o formă alotropică a oxigenului, ceea ce înseamnă că este aceeaşi substanţă sub forme moleculare diferite şi cu diverse proprietăţi. În atmosfera superioară, sub influenţa radiaţiilor ultraviolete, o parte din moleculele de oxigen (O2) se disociază în oxigen atomic (O). Aceşti atomi, combinaţi cu moleculele de oxigen formează molecule de ozon (O3), care absorb eficient razele ultraviolete. Ozonul are proprietăţi oxidante puternice. Este un gaz instabil, în funcţie de temperatura şi presiunea aerului. Se descompune rapid în oxigen la temperaturi mai mari de 350C.
Stratul de ozon este localizat în stratosferă şi constituie un filtru natural care absoarbe cea mai mare parte a radiaţiilor ultraviolete, periculoase pentru organismele vii. În cantităţi mici, radiaţiile ultraviolete sunt benefice pentru organism (sintetizarea vitaminei D, vindecarea rănilor superficiale) însă în cantităţi mari provoacă îmbătrânire prematură, arsuri ale pielii, cancer de piele, cataractă, boli infecţioase, slăbirea sistemului imunitar etc. De asemenea, acţionează asupra structurii ADN, ducând la modificări în ecosistemele acvatice şi terestre cu implicaţii majore în echilibrul trofic.
Odată cu accelerarea dezvoltării industriale, stratul de ozon a început să se degradeze, prin cantitatea tot mai mare de gaze nocive produse la suprafaţa terestră, care ajunse în atmosferă au produs dereglări consistente în stratul de ozon.
1985 a fost anul care a atras îngrijorarea mondială privind deprecierea stratului de ozon.
Evoluţia în timp a găurii în stratul de ozon:
De la descoperirea găurii în stratul de ozon şi până în prezent, oamenii de ştiinţă au încercat să găsească răspunsuri la întrebările ridicate de această problemă globală. În primul rând s-a descoperit că degradarea stratului de ozon este cauzată de intervenţia unor produsele chimice numite cloro-fluoro-carburi, folosite ca refrigerenţi şi în spray-urile cu aerosoli. Eliberate în atmosferă, aceste substanţe se descompun, clorul reacţionând cu moleculele de ozon, distrugându-le.
În România, eforturile de scădere a emisiilor de gaze cu efect de seră sunt concretizate în două planuri naţionale de acţiune, Planul Naţional de Acţiune pentru Schimbări Climatice şi Programul Naţional de Eliminare Treptată a Substanţelor care Epuizează Stratul de Ozon.
Prin legea nr. 84 din decembrie 1993, România a aderat la Convenţia privind protecţia stratului de ozon, adoptată la Viena la 22 martie 1985 şi la Protocolul privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la Montreal, la 16 septembrie 1987. De asemenea, a acceptat Amendamentele la Protocolul de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptate la Londra în 1993, la Copenhaga în 2001 şi Montreal în 2001.
