Ziua Nationala a Romaniei 1 decembrie

Ziua Nationala a Romaniei 1 decembrie

„…Marea Unire din 1918 a fost si rãmâne pagina cea mai sublimã a istoriei românesti. Mãretia ei stã în faptul cã desãvârsirea unitãtii nationale nu este opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid; este fapta istoricã a întregii natiuni române, realizatã într-un elan tâsnit cu putere din strãfundurile constiintei unitãtii neamului, un elan controlat de fruntasii politici, pentru a-l cãlãuzi cu inteligentã politicã remarcabilã spre telul dorit. […]
Marea Unire nu a fost rezultatul participãrii României la rãzboi. Nici partizani Antantei, nici cei ai Puterilor Centrale nu au avut în vedere revolutia din Rusia si destrãmarea monarhiei austro-ungare. Rationamentul lor s-a înscris formulei traditionale a raportului de putere interstate: victoria Antantei ne va da Bucovina, Transilvania si Banatul,
victoria Puterilor Centrale ne va da Basarabia; o biruintã o excludea pe cealaltã, astfel cã nimeni nu vedea cum ar fi cu putintã ca toate aceste provincii sã intre aproape simultan în frontierele Vechiului Regat. […]
Nu o victorie militarã a stat la temelia României Mari, ci actul de vointã al natiunii române de a-si da armãtura teritorial-institutionalã care este statul national.[…]

O necesitate istoricã – natiunea trebuie sã trãiascã într-un stat national – s-a dovedit mai puternicã decât orice guvern sau partid, culpabil de egoisme sau incompetentã, si, punând în miscare natiunea, i-a dat acea fortã uriasã ca peste toate adversitãtile sã dea viatã aspiratiei sale: statul national.”

 

Romania in Primul Razboi Mondial

ROMÂNIA ÎN 1918
27 Ianuarie – Se încheie la Brest-Litovsk Tratatul de pace dintre Austro-Ungaria si Ucraina.
18 Februarie –  Se încheie la Brest-Litovsk Tratatul de pace dintre Rusia Sovieticã si Germania.
5 Martie – Se semneazã la Buftea (în apropiere de Bucuresti) Tratatul preliminar de pace între România si Puterile Centrale, pe baza cãruia încep la Bucuresti, la 9 mart., tratativele în vederea încheierii pãcii.
24 Aprilie – Tratatul de pace de la Bucuresti, dintre România, pe de o parte, si Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria, Turcia, pe de altã parte. România era nevoitã sã cedeze Dobrogea, sã accepte rectificãri de frontierã în Carpati si sã încheie conventii economice dezavantajoase pentru ea.
24 August – Se creeazã la Paris Consiliul National al Unitãtii Române, având în conducere pe Take Ionescu (presedinte), Vasile Lucaciu, Octavian Goga, dr. Constantin Angelescu si Ioan Th. Florescu. Consiliul este recunoscut la 29 sept. de guvernul francez, la 23 oct. de guvernul SUA, la 29 oct. de guvernul englez, iar la 9 nov. de cel italian drept exponent al intereselor poporului român.

UNIREA BASARABIEI CU REGATUL ROMÂN:
27 Martie – Sfatul tãrii de la Chisinãu (capitala Basarabiei) hotãreste unirea Basarabiei cu România.

UNIREA TRANSILVANIEI CU REGATUL ROMÂN:
29 Septembrie – Comitetul Executiv al Partidului National Român, întrunit la Oradea adoptã în unanimitate o declaratie redactatã de Vasile Goldis prin care se dorea recunoasterea acestui for ca organ provizoriu de conducere al Transilvaniei. Se constituie un „Comitet de Actiune”, cu sediul la Arad, avându-l presedinte pe Vasile Goldis.
3 Octombrie – Manifestul Împãratului Carol I de Habsburg – Cãtre popoarele mele credincioase privind reorganizarea Austro-Ungariei într-o Federatie de sase state independente (austriac, ungar, ceh, iugoslav, polonez si ucrainean).
3 Octombrie – Declaratia de rãspuns a „Corpului voluntarilor transilvãneni si bucovineni”, la manifestul lui Carol I de Habsburg, în care, acestia proclamã unirea teritoriilor lor cu Regatul României.

MAREA UNIRE:
La 18 noiembrie/1 decembrie 1918, deputatii decid în unanimitate unirea Transilvaniei, Banatului, Crisanei si Maramuresului cu România, cu pãstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitatea nationalitãtilor si a religiilor. La Alba Iulia, asa cum fusese înainte si la Cernãuti, la 28 noiembrie, a fost, de fapt, un plebiscit al tuturor românilor din Austro-Ungaria. Tot la Alba Iulia, cu prilejul Adunãrii, se constituie Marele Consiliu National Român, format din 200 de membri alesi si 50 de membri cooptati. A doua zi, acest Consiliu numeste un guvern provizoriu, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, în frunte cu Iuliu Maniu. Consiliul trimite o delegatie la Bucuresti, condusã de episcopul de Caransebes, Miron Cristea (viitorul patriarh al României), care, la 1/14 decembrie, înmâneazã regelui Ferdinand I declaratia de la Alba Iulia. La 11/24 decembrie, regele Ferdinand promulgã decretul de sanctionare a unirii (totodatã si a Bucovinei si Basarabiei). Protestele guvernului Károlyi la Budapesta sunt inutile.

Related Articles

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Ultimele articole