Vis de primavara – poezie de dragoste
De-ar fi să treci pe strada mea
Acum, când neaua s-a topit,
Petale roz m-aş scutura
Din zarzărul doar înflorit,
Apoi, din păr, ţi-aş ‘luneca
Să simt fiorii calzi şi reci
Pe buzele-ţi de catifea,
Pe strada mea de-ar fi să treci,
Şi după ce m-oi îmbăta
De liliac, m-aş prăvăli
Pe ai tăi sâni, chiar la ciuşmea,
Apă luând să bei, de-ar fi,
Când printre ei, m-aş strecura
În jos, pe-ascunsele-ţi poteci,
Nebun şi prost te-aş căuta
Pe strada mea de-ar fi să treci,
S-ajung să gust, cu lacrimi mari,
Prin toamnă, chiar de-oi regreta,
Sâmburi de zarzăre, amari,
De-ar fi să treci pe strada mea.
Valeriu Cercel
