Ultimul drum pentru Lech şi Maria Kaczynski – lista completa a victimelor catastrofei aviatice
Milioane de polonezi îi conduc astăzi pe ultimul drum pe preşedintele Lech Kaczynski şi soţia sa, Maria, decedaţi la 10 aprilie, alături de alte 94 de persoane, în tragedia aviatică din regiunea rusă Smolensk.
Funeraliile au loc la catedrala Wawel din Craco
via, unde trupurile neînsufleţite ale celor doi au fost aduse de la Varşovia cu un avion militar.
Preşedintele american Barack Obama, cancelarul german Angela Merkel şi cel puţin alte 15 delegaţii anunţate iniţial lipsesc de la ceremonia religioasă din cauza restricţiilor din spaţiul aerian european impuse de prezenţa unui nor de cenuşă vulcanică.
Radio Polonia a anunţat că şi-au anulat participarea moştenitorul tronului britanic, prinţul Charles, regele Suediei, Carl Gustav al XVI-lea, preşedintele Macedoniei, Gjorge Ivanov, premierul canadian Stephen Harper, preşedintele camerei superioare a Dietei japoneze, Satsuki Eda, prinţul Albert al II-lea de Monaco, delegaţii din India, Coreea de Sud, Pakistan, Egipt, Mexic şi Noua Zeelandă. Au renunţat, de asemenea, să mai vină din Spania premierul Jose Luis Rodríguez Zapatero şi regele Juan Carlos şi regina Sofia. Nici preşedinta Irlandei, Mary McAleese, sau cea a Finlandei, Tarja Halonen, nu mai pot ajunge.
„Am vorbit cu preşedintele în exerciţiu Komorowski şi i-am spus că regret că nu voi putea ajunge în Polonia, din cauza cenuşii vulcanice care perturbă traficul aerian din Europa”, spune şeful Casei Albe. „Michelle şi cu mine continuăm să avem poporul polonez în gândurile şi rugăciunile noastre şi îl voi sprijini cât pot de mult pentru a-şi reveni din această cumplită tragedie”, promite preşedintele american.
„Preşedintele Kaczynski a fost un patriot şi un prieten şi aliat apropiat al Statelor Unite, aşa cum au fost şi cei care au murit odată cu el, iar poporul american nu-i va uita niciodată”, îşi încheie Obama anunţul de anulare a participării la funeralii.
Ministerul polonez de Externe nu exclude posibilitatea ca lista delegaţiilor străine care nu vor mai putea asista la ceremoniile de la Castelul Wawel să devină şi mai lungă.
Printre cei care nu şi-au anulat participarea se numără preşedintele Austriei, Heinz Fischer, care a spus că va veni cu maşina, dacă va fi necesar, liderii Ungariei – premierul Gordon Bajnai şi preşedintele Laszlo Solyom – şi preşedintele Traian Băsescu, deja aflat pe drum către Polonia cu maşina.
Polonezii şi-au plâns cu demnitate morţii de la Smolensk
Ceremonia desfăşurată sâmbătă în Piaţa Pilsudski din Varşovia, la care au participat peste 100.000 de oameni, a fost mărturia demnităţii cu care polonezii, popor lovit adesea de nenorocire în istorie, ştiu să-şi trăiască cele mai profunde dureri, transmite NewsIn.
Deşi ceremonia a fost marcată de mai multe momente emoţionante – citirea numelor victimelor, salvele care au răsunat în onoarea celor care au pierit, discursuri care au impresionat, fanfară, ceremonial militar, cântece religioase – reacţia celor prezenţi, printre care Marta, fiica soţilor Kaczynski, şi Jaroslaw, fratele geamăn al preşedintelui defunct – nu a fost una expansivă, ci, dimpotrivă, rezervată şi demnă.
În imaginile surprinse de camerele de filmat oamenii stăteau cu capul plecat, dar aveau o atitudine extrem de demnă. La începutul ceremoniei, un actor a citit un pasaj din Apocalipsa după Sfântul Ioan. S-a dat semnalul militar „Atenţie” şi apoi, exact la ora locală 8.56, când s-a produs catastrofa, a început corul clopotelor de la biserici şi al sirenelor, care a durat două minute. A fost un moment foarte emoţionant, toţi jurnaliştii aflaţi în Centrul de presă în acel moment s-au ridicat în picioare şi s-a făcut linişte, relata corespondentul RRA. În toată Varşovia circulaţia s-a oprit, sirenele maşinilor poliţiei şi ale pompierilor au sunat şi ele. S-a intonat apoi, din trompete, cântecul „Dormi, camarade”, după care un alt actor a citit numele celor 96 de victime ale tragediei, subliniind contribuţia pe care au adus-o ţării.
În ciuda faptului că au venit peste o sută de mii de persoane, organizarea a fost cu adevărat excepţională, potrivit corespondentului RRA. În Piaţa Pilsudski, totul a fost împărţit în sectoare şi fiecare categorie de cetăţeni, din delegaţiile oficiale, cetăţeni veniţi din delegaţii din ţară, fiecare a avut locul lui, iar cei care au venit pe cont propriu, practic, nu au avut acces în Piaţa Pilsudski şi au stat pe străzile din jurul acestei pieţe.
Acest eveniment a făcut ca poporul polonez să se strângă laolaltă, a fost ca şi când oamenii s-ar fi simţit loviţi şi pentru că reprezentanţii lor cei mai importanţi au murit în acel accident aviatic, au recurs la o solidaritate care s-a văzut, de altfel, pe întreg parcursul săptămânii de doliu. Chiar de la început, din prima zi, fără să le spună nimeni, polonezii au arborat la geamurile caselor sau şi-au pus în piept cocarde cu steagul polonez în doliu şi s-au îndreptat către locurile care căpătau semnificaţie în acele zile, cum a fost mai ales palatul prezidenţial în care au fost depuse cele două sicrie, cel al preşedintelui Lech Kaczynski şi al soţiei sale, Maria.
Un rol special în aceste momente l-a avut şi Biserica Catolică Poloneză, pentru că polonezii, un popor eminamente religios, s-au îndreptat către biserici, iar bisericile au venit în întâmpinarea polonezilor. Biserica este foarte implicată atât în slujbele pe care în mod obişnuit le ţine, dar şi în organizarea oamenilor. A avut desemnaţi reprezentanţi care, alături de poliţie şi jandarmerie, i-au îndrumat pe oameni şi le-au spus ce să facă, pe unde să meargă, unde au voie şi pe unde nu.
Papa Benedict al XVI-lea a transmis un mesaj de solidaritate poporului polonez, citit în cele din urmă de nunţiul apostolic, pentru că Angelo Sodano, cel care ani de zile a fost secretarul papei polonez Ioan Paul al II-lea, nu a mai putut ajunge la ceremonie, din cauza perturbărilor din transportul aerian cauzate de norul de cenuşă vulcanică.
În piaţă fusese ridicat un altar chiar în locul unde papa Ioan Paul al II-lea a celebrat memorabila sa mesă, în primul său pelerinaj în Polonia comunistă, în 1979. O cruce albă, simplă, trena pe fondul unui uriaş panou negru cu fotografiile tuturor victimelor catastrofei, în mijlocul cărora, într-un discret chenar roşu, erau fotografiile cuplului prezidenţial.
Se considera că securitatea era una dintre principalele greutăţi pe care autorităţile le aveau de surmontat pentru ceremoniile de sâmbătă. S-au înregistrat câteva cazuri care au necesitat intervenţia ambulanţelor, unor persoane li s-a făcut rău pentru că stătuseră toată noaptea ca să prindă loc în piaţă.
Oamenii au venit îmbrăcaţi în negru, unii în costume populare sau în uniformele profesiilor lor.
Ceremonia s-a încheiat la ora locală 15.30, iar mulţimea s-a dispersat în linişte, cu drapelele rulate şi cu scaunele pliante sub braţ.
În afară de preşedintele interimar al ţării, Bronislaw Komorowski, de premierul Donald Tusk, care au avut discursuri ce au mişcat inimile a milioane de oameni, printre personalităţile prezente la ceremonie s-au numărat ministrul de externe, Radoslaw Sikorski, liderul istoric al Solidarităţii, Lech Walesa, dar şi fostul preşedinte de stânga Alexander Kwasniewski.
Fratele geamăn la preşedintelui, Jaroslaw, despre care presa poloneză scria că ar fi intrat în depresie, a fost aplaudat când a sosit alături de fiica soţilor Kaczynski, Marta.
La ora 17.30 sicriele preşedintelui şi al soţiei sale, expuse de marţi în palatul prezidenţial, au fost transferate în catedrala Sfântul Ioan, unde a fost oficiată o slujbă. Corpurile vor fi transferate duminică dimineaţă cu un avion militar la Cracovia, unde vor fi înmormântate în cripta Castelui Wawel, locul unde odihnesc regii şi eroii Poloniei.
Elita poloneză care a murit a doua oară la Katyn
Avionul prezidenţial prăbuşit în urmă cu o săptămână în Rusia avea la bord numeroase personalităţi ale vieţii politice, militare şi religioase ale Poloniei, ceea ce l-a făcut pe fostul preşedinte Lech Walesa sa spună că Polonia şi-a pierdut elitele la Katyn pentru a doua oară după masacrul din 1940, scrie NewsIn într-o sinteză despre tragedia care a lovit Polonia.
Alături de preşedintele Lech Kaczynski şi soţia sa, Martia, se aflau Ryszard Kaczorowski, cel care în perioada ’89-’90 a fost ultimul preşedinte al Poloniei în exil, doi vicepreşedinţi ai camerei inferioare a Parlamentului polonez, între care unul era candidat la alegerile prezidenţiale din 2010, preşedintele Băncii Naţionale a Poloniei, directorul Biroului de presă al Preşedinţiei, preşedintele Biroului Naţional de Securitate al Poloniei, secretarul de stat al Cancelariei Prezidenţiale, ministrul adjunct de externe, precum şi înalţi comandanţi ai armatei poloneze – şeful Statului Major, mulţi alţi militari de carieră. În total, 89 de pasageri şi şapte membri ai echipajului.
Preşedintele Lech Kaczynski conduce lista principalelor personalităţi poloneze care au decedat în accidentul aviatic din Rusia, de săptămâna trecută, transmite RRA, preluat de RADOR. Născut în 1949, în Varşovia, cu 45 de minute înainte de fratele său geamăn, Jaroslaw, Lech Kaczynski provine dintr-o familie de profesori. Mama sa preda limba polonă la liceu, iar tatăl, de profesie inginer, era profesor la Universitatea de Tehnologie din Varşovia.
Lech şi Jaroslaw au avut un parcurs profesional şi politic aproape identic. La 12 ani au jucat rolul unor fraţi gemeni într-un film pentru copii. Amândoi au activat în opoziţia anticomunistă la sfârşitul anilor ’70. După impunerea Legii marţiale, în decembrie 1981, Lech a fost închis, ca alţi câteva mii de militanţi din mişcarea Solidaritatea. Eliberat după 11 luni, a devenit, împreună cu fratele său, un colaborator apropiat al lui Lech Walesa, liderul primului sindicat liber din lumea comunistă. În urma unui conflict cu acesta, la începutul anilor ’90 gemenii au fondat Partidul Lege şi Justiţie. În 2001, acesta a devenit cel mai important partid polonez. În toamna lui 2005, Lech Kaczynski a câştigat alegerile prezidenţiale, iar Jaroslaw pe cele legislative.
Alături de Lech Kaczynski, în tragedia aviatică din Rusia şi-a pierdut viaţa şi soţia preşedintelui, Maria Kaczynska, de profesie economistă. Cei doi s-au căsătorit în 1978, pe când Lech era asistent la Facultatea de Drept a Universităţii din Gdansk. În 1980, s-a născut fiica lor, Marta, care a urmat cariera tatălui şi s-a specializat în drept. Familia prezidenţială Kaczynski avea două nepoate, dar era şi o mare iubitoare de animale. Aveau doi câini şi două pisici, dintre care una adoptată dintr-un adăpost de animale.
Lista personalităţilor decedate e completată de fostul preşedinte polonez în exil în perioada comunistă, Ryszard Kaczorowski. Acesta a condus ţara în anii 1989 şi 1990 şi a fost, de fapt, ultimul preşedinte polonez în exil. După el, ţara a fost condusă de Lech Walesa, primul preşedinte ales democratic în Polonia după Al Doilea Război Mondial.
În accidentul aviatiac şi-a pierdut viaţa şi preşedintele băncii centrale a Poloniei, Slawomir Skrzypek. Născut în 1963, acesta avea un masterat în finanţe, dar şi studii postuniversitare în management. A fost numit la conducerea Băncii Naţionale a Poloniei în 2007, după o experienţă în domeniu de 14 ani.
Krzysztof Putra, vicepreşedinte al Seimului şi fost vicepreşedinte al Senatului polonez, era născut la 4 iulie 1957 şi a activat în Solidaritatea din august 1980, iar în 2001 a fost unul dintre fondatorii partidului Lege şi Justiţie.
Jerzy Szmajdzinski, vicepreşedinte al Seimului, era politician de stânga, născut în 1952. A fost ministru al apărării în guvernului lui Leszek Miller. În decembrie anul trecut, Alianţa Stângii Democratice, partidul său, îl desemnase candidat la prezidenţiale.
Krystyna Bochenek, vicepreşedinte al Senatului, era născută în 1953. Fostă jurnalistă, cunoscută pentru campaniile sale sociale sau de promovare a limbii poloneze, a fost aleasă de trei ori senator.
Şeful Statului Major Polonez, generalul Franciszek Gagor, a fost şi el pe lista pasagerilor decedaţi. Deţinea funcţia din 2006, după o experienţă îndelungată alături de misiunile de pace ale Organizaţiei Naţiunilor Unite şi în instituţii ale NATO sau ale Uniunii Europene.
Alături de el, comandantul Forţelor Terestre, comandantul Forţelor Aeriene, comandantul Marinei şi şeful Forţelor Speciale.
Aceştia, dar şi vicepreşedintele camerei inferioare a Parlamentului polonez, candidatul stângii la prezidenţiale, plus mai mulţi deputaţi, senatori şi reprezentanţi ai diferitelor biserici au murit în accidentul aviatic de săptămâna trecută şi sunt comemoraţi în aceste zile în Polonia şi în întreaga lume.
„Această listă parcă ar fi toată Polonia, toată istoria noastră”, a spus sâmbătă premierul Donald Tusk, reamintind că polonezii au datoria de a nu-i şterge din memorie.
Lista completă a victimelor catastrofei aviatice, în ordine alfabetică, publicată pe site-ul Radio Polonia:
1. Lech Kaczyński, preşedintele ţării
2. Maria Kaczyńska, soţia preşedintelui
3. Ryszard Kaczorowski, fostul preşedinte al Poloniei
4. Joanna Agacka-Indecka, preşedinta Consiliului Superior al Magistraturii.
5.Ewa Bąkowska, membră a Federaţiei Familiilor de la Katyn, nepoată a generalului Mieczyslaw Smorawinski, ucis la Katyn.
6. Gen. Andrzej Błasik, comandantul Forţelor Aeriene.
7. Krystyna Bochenek, vicepreşedinte al Senatului
8. Anna Maria Borowska, vicepreşedinte a organizaţiei Familiile de la Katyn
9. Bartosz Borowski, reprezentant al Familiilor de la Katyn
10. Gen. Maj. Tadeusz Buk, comandantul Forţelor Terestre
11.Gen.de brigadă Miron Chodakowski, episcop ortodox
12. Czesław Cywiński, preşedintele Asociaţiei Armia Krajowa
13. Leszek Deptuła, membru PSL, medic veterinar
14. Lt. Col. Zbigniew Dębski
15. Grzegorz Dolniak, parlamentar, economist.
16. Katarzyna Doraczyńska, Cancelaria prezidenţială
17. Edward Duchnowski, secretar general al Asociaţiei Siberia
18. Aleksander Fedorowicz, translator de limbă rusă
19. Janina Fetlińska, senator PiS, asistentă medicală
20. Lt. col. Jarosław Florczak
21. Artur Francuz
22. Gen. Franciszek Gągor, şeful Statului Major
23.Grażyna Gęsicka, membru PiS, sociolog
24. Gen. Kazimierz Gilarski, comandantul Centrului de antrenament
25. Przemysław Gosiewski, membri PiS, avocat
26. Monseniorul Bronisław Gostomski
27. Mariusz Handzlik, subsecretar de stat la Biroul Preşedintelui
28. Roman Indrzejczyk, părintele capelan al preşedintelui
29. Paweł Janeczek
30. Dariusz Jankowski, angajat la Cancelaria prezidenţială
31. Izabela Jaruga-Nowacka, membră a Parlamentului European
32. Józef Joniec
33. Sebastian Karpiniuk, parlamentar, avocat
34. Viceamiral Andrzej Karweta, comandantul Marinei
35. Mariusz Kazana, directorul de protocol în Ministerul de Externe
36. Janusz Kochanowski, avocatul poporului
37. Gen. brig. Stanisław Nałęcz-Komornicki
38. Stanisław Jerzy Komorowski, viceministru al apărării
39. Paweł Krajewski
40. Andrzej Kremer, subsecretar de stat în MAE
41. părintele Zdzisław Król
42.Janusz Krupski, şeful Biroului pentru Veterani şi Persoane Persecutate
43. Janusz Kurtyka, preşedintele Institutului Naţional al Memoriei
44. preot Andrzej Kwaśnik
45. Gen. Bronisław Kwiatkowski, de la Forţele Operaţionale
46. Wojciech Lubiński, medicul personal al preşedintelui, director-adjunct al Spitalului militar.
47.Tadeusz Lutoborski, Asociaţia Familiilor din Katyn
48. Barbara Mamińska, şeful de personal la Cancelaria preşedintelui
49. Zenona Mamontowicz-Łojek, preşedinta Fundaţiei Poloneze pentru Katyn
50. Stefan Melak, Katyn
51.Tomasz Merta, subsecretar de stat la Ministerul Culturii
52. Stanisław Mikke, vicepreşedinte al asociaţiei pentru Protecţia Monumentelor
53.Aleksandra Natalli-Świat, vicepreşedinte PiS
54. Janina Natusiewicz-Mirer, însoţitoare de bord
55. ofiţer Piotr Nosek
56. Piotr Nurowski, preşedintele Comitetului Olimpic Polonez
57. Bronisława Orawiec-Loeffler, nepoata unui ofiţer ucis la Katyn
58. Jan Osiński, preot în armată
59. Adam Pilch, prelat luteran
60. Katarzyna Piskorska, Familiile din Katyn
61. Maciej Płażyński, preşedintele asociaţiei Comunitatea Poloneză.
62.Gen.maj.Tadeusz Płoski, episcop în armată
63. Gen. Włodzimierz Potasiński, comandantul forţelor speciale poloneze
64. Andrzej Przewoźnik, secretar general al Consiliului pentru Protecţia Monumentelor
65.Krzysztof Putra, vicepreşedinte al Seimului
66. Prof. Ryszard Rumianek, rector al Universităţii de Teologie
67.Arkadiusz Rybicki, politician
68. Andrzej Sariusz-Skąpski, preşedintele Federaţiei Familiilor din Katyn
69. Wojciech Seweryn, reprezentant al Familiilor din Katyn
70. Sławomir Skrzypek, preşedintele Băncii Naţionale
71. Leszek Solski, reprezentant al Familiilor din Katyn
72. Władysław Stasiak, şeful Cancelariei prezidenţiale
73. Jacek Surówka, ofiţer
74. Aleksander Szczygło, şeful Biroului Naţional pentru Securitate
75. Jerzy Szmajdziński, vicepreşedinte al Seimului
76. Jolanta Szymanek-Deresz, parlamentar
77. Izabela Tomaszewska, director în cadrul Cancelariei prezidenţiale
78. Marek Uleryk, ofiţer
79. Anna Walentynowicz, activist în cadrul Uniunii Sindicatelor Libere
80. Teresa Walewska-Przyjałkowska, virepreşedintele fundaţiei Golgota din Est
81. Zbigniew Wassermann, parlamentar
82. Wiesław Woda, parlamentar
83. Edward Wojtas, parlamentar
84. Paweł Wypych, ministru al Cancelariei
85. Stanisław Zając, senator
86. Janusz Zakrzeński, actor
87. Gabriela Zych, preşedinta asociaţiei familiilor masacrului de la Katyn
88. Cpt. Dariusz Michałowski
89. Agnieszka Pogródka-Węcławek, ofiţer
Membrii echipajului:
90. Arkadiusz Potasiuk, căpitan
91. Robert Grzywna, membru al echipajului
92. Andrzej Michalak
93. Artur Ziętek
94. Barbara Maciejczyk, stewardesă
95. Natalia Januszko, stewardesă
96. Justyna Moniuszko, stewardesă
