Somn usor vise placute – cum sa ai un somn perfect – somnul bun pentru toti
Suntem o planeta cuprinsa de insomnie, iar chestia asta ne pune in pericol cariera, viata sexuala si activitatea sportiva. Vestea buna e ca tratamentul dureaza doar opt ore.
Ca sa nu mai lungim lucrurile, e vorba de ceea ce ni se intimpla intre 10.30 p.m. si 7.00 a.m., cind ar trebui sa tragem la aghioase mai ceva ca ursul iarna in birlog. E vorba despre ceea ce incerc sa fac in pat. (N-are nici o lega-tura cu sotia mea, perversule!) Deci tu crezi ca in locul ala dintre cearsafuri nu se intimpla mai nimic. Eu iti spun doar atit:
„Trezeste-te, omule!”
Somnul te vindeca, te calmeaza, te reface. Lucreaza muschii penisului, compensind lipsa ta de erectie din timpul zilei. incetineste activita-tea corpului si revitalizeaza mintea. Pe linga faptul ca e un proces vital, somnul e o activitate inactiva, bizara si contradictorie, un vid pe care-l umpli visind la lumi virtuale, o stare de nimicnicie care-ti defineste viata.
Ciudat…
Abia in ultimii 50 de ani am inceput sa studiem somnul in sensul stiintific al cuvintului. in toata aceasta perioada, cercetatorii nu au descoperit inca… cum functioneaza somnul. si nici nu i-au dat o definitie foarte exacta. Prin urmare, somnul este inca un teritoriu plin de mistere si surprize. Poate cel mai surprinzator lucru e ca foarte multe persoane sint extrem de nepricepute in domeniul asta, fapt pentru care au ceva probleme cu somnul. Iar mai mult de jumatate din acestea sint de sex masculin.
Cel mai probabil, barbati care neaga ca ar avea vreo problema sau care sint constienti de asta, dar nu sint ajutati de nimeni. Pentru ca femeile care sufera de insomnie devin motivate, in timp ce barbatii care nu pot adormi „sufera” in tacere. Iar odata cu trecerea anilor, acesti indivizi tacuti cu ochii umflati vor dormi din ce in ce mai putin si vor cadea victime unor boli la fel de chinuitoare. Chiar daca insomnia nu te impiedica sa te trezesti si sa te duci la serviciu, ea iti afecteaza concentrarea si iti submineaza reusita la locul de munca.
Poate sa-ti creasca riscul de boli cardiovasculare, sa te ingrase si sa pregateasca terenul pentru aparitia diabetului. Te va face sa te certi mai mult cu sotia, copiii si animalele de casa. Insomnia e un simptom care agraveaza stresul, durerea si depresia. In ultimii ani, am incercat din rasputeri sa dorm asa cum trebuie, iar toata perioada asta a fost un adevarat cosmar pentru sanatatea mea.
Chiar daca ma straduiesc sa fac miscare si sa ma mentin la o greutate decenta, am avut si ceva probleme cu inima. Iar asta a fost numai din cauza unui sir lung de nopti pierdute (justificat sau nu). Acum, cind ma afund intre perne, stiu ca somnul este o miza prea ridicata pentru a nu fi luat in seama. E valabil si pentru tine, frate. Avem nevoie de odihna. E pentru binele nostru.
Problema insomniei este foarte vizibila in Las Vegas, unde multa lume ramine treaza pina la venirea diminetii. M-am dus acolo sa petrec o noapte intr-unul din cazinouri, alaturi de dr. William Thompson, expert in jocurile de noroc la Universitatea Nevada din Las Vegas. Cind l-am intrebat de ce a ales aceasta spe-cialitate, mi-a spus: „Daca traiam in Siberia, studiam ursii polari.” In timp ce ne plimbam prin cazinoul cu pricina, am vazut zeci de oameni care motaiau. Iar partenerul meu mi-a explicat citeva modalitati prin care cazinourile din Las Vegas scot profit de pe urma lor.
Printre aceste modalitati se numara transformarea banilor in jetoane (asa nu iti mai dai seama de valoarea pe care o joci) sau plasarea celor mai tentante pariuri catre orele diminetii, cind privarea de somn ii face pe clientii lor sa se concentreze mult mai greu. Pentru a intelege acest mecanism, sa examinam creierul uman in timpul somnului. Pe masura
ce Homo sapiens a evoluat de la maimuta la om, creierul s-a dezvoltat si el. E vorba mai ales de o structura numita cortex prefrontal, care preia informatii de la creier, le trece prin filtrul amintirilor noastre si le adauga emotie si intelegere.
Curind, omul a inceput dominatia sa asupra planetei, iar cortexul prefrontal, locul de bastina al ratiunii, i-a aratat calea pe care sa mearga. Nu e de mirare ca proprietarilor de cazinouri nu le plac persoanele rationale. Ei incearca sa te readuca la o stare primitiva. Metabolismul glucozei (rata de consum energetic din cortexul prefrontal) incetineste atunci cind noaptea e pe sfirsite.
Comportamentul de Neanderthal ascuns intr-un cotlon al creierului incepe sa preia controlul. Evolutia face drumul invers, iar tu devii mai putin uman. Te-ai transformat intr-o bestie care nu numai ca nu si-a respectat ora de culcare, dar a si plecat sa parieze, sa urmareasca femei goale, sa bea cocteiluri si sa fumeze trabucuri. Insa cortexul prefrontal are nevoie de o pauza, asa ca isi inceteaza activitatea. Emotiile tale devin inflexibile. Nu mai ai capacitatea sa iei decizii.
Te-ai ratacit intr-o lume artificiala. Iar cazinourile sint pregatite sa te preia. Noaptea se scurge, iar mizele cresc. Cei 5 dolari de dupa-amiaza devin 20 de dolari seara, 50 de dolari la miezul noptii si tot asa, pina cind fiecare mina pe care o joci are consecinte in plan financiar. Daca joci foarte mult, orice „noroc” se intoarce impotriva ta. Asa sint indivizii pe care-i vezi dimineata pe strada imbracati cu hainele din seara prece-denta, cu cortexul prefrontal excitat de cafea si hormoni de stres si care nu stiu pe ce lume se afla.
Si asta pentru ca au jucat si au pierdut datorita unui mecanism de existenta caruia nici macar nu sint foarte constienti: ritmul circadian care le controleaza zilele si noptile, intreaga viata. Cind acest mecanism iti spune sa te duci la culcare, n-ar fi rau sa-l asculti. Nu face decit sa te fereasca de necazuri. N-am nimic cu cazinourilor din Vegas si de aiurea. Barbatii care se duc acolo sint constienti de riscul la care se expun si, totusi, continua s-o faca (desi sansele lor de cistig si cortexul prefrontal se subtiaza). Cel putin, fetele care fac striptease pretind ca sint dragute cu ei.
Numai ca industria cazinourilor e o personalizare a pariurilor mari si pagu-boase pe care le face societatea contemporana. Majoritatea barbatilor considera ca somnul este o pierdere de timp si pariaza pe via-ta lor ca pot trai si fara sa doarma. „Cine are nevoie de somn?” intreaba retoric o reclama la o marca de bere. „Nu dorm decit patru ore pe noapte”, se lauda colegul tau de serviciu (si eu am fost acolo, si stiu cum se uitau oamenii la mine cind le spuneam asta), imitindu-l parca pe Thomas Edison, fervent inamic al somnului si inventator al becului care ne ajuta sa raminem treji pe timpul noptii.
Ne simtim rusinati atunci cind trebuie „sa ne furisam cind tragem un pui de somn” sau cind blamam un coleg „pentru ca a adormit cu capul pe birou”. Iar somnul nostru sufera din cauza asta. Cercetatorii americani au descoperit ca lumea doarme, in medie, cu doua ore si 12 minute mai putin decit in anul 1910. Si asta nu se datoreaza numai programelor de televiziune care ne monopolizeaza serile.
In loc sa dormim, facem cu totul alte lucruri
De obicei e vorba de munca (de la „Buna dimineata, sefule!” pina la „Comandam o pizza?”, zece ore mai tirziu), dar si de distractie („Diseara avem petrecere!”) sau calatorii („Abia astept sa ies pe autostrada si sa gonesc spre munte!”). Gindeste-te un pic la ultima dintre ele. Daca alegi sa conduci masina in loc sa dormi, iti garantam ca ai sanse sa contribui la procentul de 33 al accidentelor rutiere provocate de oboseala la volan. Mai mult, daca ai dormit putin timp de 5 nopti consecutive si in a sasea zi bei 3 pahare, te vei simti ca un om odihnit dupa sase pahare. Mai ramine sa te urci in masina si sa mergi pina acasa.
Cine stie, poate o sa ajungi…
La sfirsitul interviului pe care l-am avut cu dr. William Dement de la Stanford, acesta a strigat pur si simplu la mine in timp ce-mi spunea ca somnolenta e un lucru extrem de periculos. Bunul doctor conduce studiile despre somn realizate la universitate, dar are si o istorie personala care-i sustine afirmatia.
Odata a fost asteptat la aeroport de un sofer care urma sa-l duca la o intilnire cu niste experti. Individul respectiv era supraponderal si isi lasase barba ca sa-si ascunda cosurile de pe fata. Probabil ca te-ai intilnit si tu cu asemenea indivizi. In orice caz, nu te urca in aceeasi masina cu ei pe timp de noapte. Soferul dr. Dement prezenta simptomele clasice ale apneei in somn, o afectiune care obstructioneaza caile respiratorii superioare de aproximativ 300 de ori intr-o singura noapte, cauzind o serie de probleme de sanatate.
Dr. Dement si-a dat seama ca e in pericol si l-a tinut de vorba pe sofer. La un moment dat, cind au ajuns pe autostrada, soferul a atipit si a intrat pe contrasens. In acel moment, doctorul a strigat, barbosul s-a trezit si a tras de volan, iar coloanele de decese din ziare au consemnat cu un eveniment mai putin. Iar doctorul este inca in viata si ne avertizeaza cu privire la lipsa de somn.
Strigatul doctorului nu e unul singular. Majoritatea expertilor cu care am discutat n-au vrut sa imi raspunda la intrebari pina nu au amintit de un accident aviatic petrecut in Lexington, Kentucky, din cauza ca atit pilotul avionului, cit si controlorul de trafic aerian au atipit in post. Cel din turnul de control a supravietuit, dar probabil ca e cuprins de remuscari de fiecare data cind pune capul pe perna.
Toti avem ceva in comun cu nefericitul acela. Daca muncim, ne jucam pe computer sau calatorim dintr-un loc intr-altul in loc sa dormim si sa facem aceste lucruri cind sintem odihniti, avem mari sanse sa comitem
o greseala fatala. in cel mai bun caz, va fi fatala doar pentru noi.
Lucrurile astea sint clare ca lumina zilei. Atipitul la volan e la fel cu condusul sub influenta alcoolului sau cu confruntarile electorale – nici una din ele nu aduce nimic bun. Dar e cel mai bun exemplu al felului in care lipsa de somn poate sa ne influenteze viata.
Haide sa vedem ce inseamna sa dormi ca lumea, ca sa stii ce ai de pierdut atunci cind dormi pe apucate. Toata ziua consumi glucoza, combustibilul care te ajuta sa traiesti. Un produs secundar al acestei reactii e un neurotransmitator numit adenozina, care se conecteaza la receptorii din sistemul tau nervos si le spune sa-si inceteze activitatea pe perioada noptii. (Aceasta este explicatia pentru care cei ce fac exercitii fizice sustinute dorm mai bine. Ei consuma mai multa glucoza.)
Efectul adenozinei este intarit de un alt regulator de energie: melatonina. si ea isi face treaba inainte de culcare. Din cauza ei, incepi sa casti si sa declansezi suita de ritualuri de la culcare. Daca aceste ritualuri se desfasoara corect, vei ajunge in pat pregatit sa dormi. Sexul e o varianta la fel de viabila. Contactul sexual declanseaza atacul unui hormon numit oxitocina – un somnifer extrem de puternic.
