proverbe si zicale litera c

proverbe si zicale litera c

Când îi dai îi fata vaca, când îi ceri îi moare boul.

Capra sare piatra, iada sare casa.
Capra e plinå de räie dar umblå cu coada in sus.
Capul face, curul trage.
Cauti acul in carul cu fän.
Câinele care latra nu muscâ.
Cäinii latrå, caravana trece.
Când în mânie te afli, opreste-te din orice lucru.
Calul de dar nu se cauta la dinti.
Capul plecat, sabia nu-l taie (dar cu umilinta lantul încovoaie).
Câinele moare de drum lung si prostul de grija altuia.
Când omul cade, îi piere si umbra.
Când pisica nu-i acasa, joaca soarecii pe masa.
Calicia pierde omenia.
Când se duce parca vine si când merge parca sta. (Un lucru care nu functioneaza)
Cârnatul când se-ndeasa începe a crapa.
Ce mai la deal-la vale. (Pe scurt vorbind)
Ce-ai luat pe mere ai dat pe pere.
Ce-am avut s-a dus pe apa Sâmbetei.
Ce-am avut si ce-am pierdut? Caprele tot sapte sunt.
Ce omul face, nici dracul nu desface.
Ce crezi tu cå poti face, altii au facut deja.
Ce faci cu mâna ta e bun facut.
(Parodie) Ce faci cu mâna ta e…lucru manual.
Ce dai, aia primesti.
Ce-i mai bun la om e… câinele.
Ce-i mult nu-i bun.
Ce înveti la tinerete, aceea stii la batrânete.
Ce mai tura-vura. (Pe scurt vorbind)
Ce stie tot satul, nu stie bårbatul.
Ce tie nu-ti place, altuia nu-i face.
Ce nu stii, nu existå.
Ce-ti doresti tu tie så-mi dea D-zeu mie.
Cei mai multi din nestiinta gresesc la cele de cuviinta.
Cel mai råu e så nu-ti vazi lungul nasului.
Cel ce este „capul råutåtilor”.
Ce e in gusa, si-n capusa. (Cineva care e mult prea sincer)
Ceva care sare-n ochi. (Un lucru cert)
Cine alearga dupa doi iepuri, nu prinde niciunul.
(Parodie) Cine aleargå dupå doi iepuri ajunge sasiu.
Cine are carte are patru ochi.
Cine are urechi de auzit, sa auda!
Cine are nevastå bunå ajunge fericit.
 Cine are nevastå rea ajunge filozof.
Cine întreaba niciodata nu va gresi.
Cine cere, nu piere, dar nici nume bun nu are.
Cine face bine, bine gaseste; / Cine face rau, rau-l însoteste.
Cine fura azi un ou, mâine va fura un bou.
(Parodie) Cine furå azi un ou, mäine il face omletå.
Cine nu crede în el insusi nu crede în nimic.
Cine s-a fript cu ciorba, sufla si-n iaurt.
Cine sapa groapa altuia, cade singur în ea.
(Parodie) Cine sapå groapa altuia se chiamå gropar.
Cine se aseamana, se aduna.
Cine se frige cu ciorbå sufla si în iaurt.
Cine se scoala de dimineata, departe ajunge.
(Parodie) Cine se scoalå de dimineatå e obosit toatå ziua.
Ceva care bate la ochi. (Un lucru îndoielnic)
Cine seamana vânt culege furtuna.
Cine nu are un batrân, sa-l cumpere. (Parodie) Si cine are, så-l futå.
Cine nu deschide ochii beleste p…
Cine nu voieste când poate nu va mai putea când va voi.
Cine nu munceste nu greseste.
Cine nu munceste, nu månäncå.
Cine râde la urma râde mai bine.
Cine seamana vânt, culege furtuna.
Cine te vede intrând în cârciuma nu zice ca ai intrat sa te închini.
Cine-mparte, parte-si face.
Cine umbla pe drum cu gândul acasa îsi pierde caciula în târg.
Cine umblå cu miere se mänjeste si pe buze.
Cineva care este tâfnos. (Mândru si îi sare usor tandara)
Cineva care face umbra pamântului degeaba. (Un om fara rost)
Cine se scuza se acuza.
Cioara mândra si flamânda.
Când mi-oi vedea ceafa. (Niciodata)
Cu cât înveti mai mult, cu atât stii mai putin.
Când dai ceva så nu dai cu „inima-ndoitå”.
Copilul cu doua moase ramâne cu buricul netaiat.
Copacul cu radacini adânci nu se teme de furtuna.
Corabie daca vezi pe munte de briza a fost adusa.
Corb la corb nu scoate ochii.
Cu capul în biserica si cu gândul la dracu’.
Cu o floare nu se face primavara.
Cu buzele unse si cu slånina in pod.
Cineva care s-a ajuns. (S-a îmbogatit)
Cu cât tipi mai tare cu atât te doare mai rau.
Cui pe cui se scoate.
Sau: Rau cu rau se vindeca.
Cu muncå si cu råbdare, poti face cät unul mare. (A zis piticul)
Cu mintea zurlie si cu privirea sasie. (Cineva pe care nu se poate conta)
Cum a venit, asa s-a dus.
Cum e fata linistita a izvorului curat, asa-i viata celui care e cu Cerul împacat.
Cum îti asterni, asa dormi.
Cum semeni, asa culegi.
Cum se duce parca vine, si când merge parca sta. (Ceva care nu functioneza)
Cum te scoli de dimineatå, iti merge toatå ziua.
Curatenia este mama sanatatii.
Curca de beat. (La curcan i se baga rom pe gât înainte de a-l taia)