Poezie de Dragoste – Intalniri cu fericirea si nefericirea

Poezie de Dragoste – Intalniri cu fericirea si nefericirea

Când te-am întâlnit prima oară
părul îţi era vopsit cu sângele soarelui
pe buze surâsul fremăta
ca un roi de fluturi roşii
privindu-te în ochi
am fost absorbit total
şi aruncat în substanţa sufletului
prin care mişunau iubiţii tăi
te-am luat de mână
şi disperarea se scurgea pe vârful degetelor
simţeam ceva asemănător

cu un condamnat la moarte
care cu o oră înainte de a fi executat
a aflat că i-a fost anulată sentinţa
numai că tu erai sentinţa, condamnarea mea
cu o singură aprobare
mă condamnai la fericire.

Când te-am întâlnit a doua oară
părul îţi era vopsit cu negrul nopţii
pe buze surâsul era spânzurat de colţul gurii
un rictus amar purta pecetea unui fluture negru mort
ochii îţi erau glazuraţi cu suferinţă
pe linia invizibilă dintre privirile noastre
făceau echilibristică deznădejdea şi decepţia
ţi-am îmbrăţişat corpul de plastilină
ţi-am cusut buzele rupte cu limba
acum tu erai condamnată la nefericire
un bărbat te-a vânat
şi te-a prins în insectarul lui cu femei mortificate.

Când te-am întâlnit ultima oară
erai deja căsătorită.

Related Articles

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Ultimele articole