Obiceiuri de Florii-Obiceiuri şi superstiţii felurite-Duminica Floriilor-paste si florii-urari si felicitari de florii si pasti
In societatea traditionala, dar si in prezent, Floriile deschid saptamana cea mai importanta pentru pregatirile de Pasti.
Sarbatoarea Floriilor are stravechi radacini, ea fiind atestata in societatea romana ca zi dedicata zeitei Flora, peste care crestinismul a suprapus sarbatoarea Intrarii Domnului in Ierusalim (Floriile, in terminologia populara).
Ramurile verzi din aceasta zi, intrebuintate atat in ritualurile casnice cat si in cele bisericesti, intruchipeaza simbolul castitatii si al renasterii anuale a vegetatiei, un substitut fitomorf al zeitei Flora, dar si ramurile cu care a fost intampinat Iisus la intrarea sa in Ierusalim.
Pentru buna desfasurare a sarbatorii Floriilor, cu o zi inainte se strang ramuri de salcie inmugurita, se leaga in snopi si se duc la biserica pentru a fi sfintite de preot. Dupa sfintire ramurile numite „matisori” sunt luate acasa de catre credinciosi pentru a impodobi cu ele icoanele, usile ferestrele, intrarile in grajduri sau pentru a le pune la fantani si la stresinile caselor. Femeile mai obisnuiesc si astazi sa le infiga pe straturile proaspat semanate, sa le puna in hrana animalelor sau sa le aseze pe morminte.
Aceste ramuri sfintite se pastreaza peste an fiind folosite la tamaduirea diferitelor boli. In scopuri profilactice, oamenii se incing cu „matisorii” sfintiti, pentru a nu-i durea mijlocul. De Alexii, cand se scot stupii de la iernat, bucovinenii aseaza pe buduroaie manunchiuri de „matisori” pentru a-i purifica si pentru a-i incarca de mana. „Matisorii” sunt folositi, insa, si in vraji sau descantece. Ramurile pastrate la icoane se pun pe foc vara, in momentul in care incepe vreo furtuna, sau se arunca in curte cand incepe sa bata grindina.
Importanta sarbatorii este data si de severele interdictii de munca precum si de sacrificiul ritual al pestelui, ziua fiind cunoscuta si ca dezlegare de peste.
In unele sate, in aceasta zi martisorul purtat pana acum se pune pe ramurile unui pom inflorit sau pe un maces. Si tot cu aceasta ocazie se scoate zestrea din casa pentru aerisire.
Femeile cautau sa ia din biserica nuiele de salcie cat mai lungi, crezand ca le va creste canepa mare. Ajunse acasa, numarau mugurii de pe crengile pomilor din livada fiind convinse ca vor avea tot atatia pui la closti.
• Intrarea Domnului in Ierusalim -Duminica Floriilor
Floriile deschid pentru toti romanii ortodocsi ciclul sarbatorilor pascale, care se incheie o data cu Inaltarea lui Iisus (la 40 de zile de la Sarbatoarea Pastelui). Evocind intrarea Mintuitorului in Ierusalim calare pe asin, intimpinat de o multime cu flori si ovatii, Floriile reprezinta in acelasi timp o sarbatoare in care elementele crestine si cele precrestine se imbina in mod fericit, rezultind traditii si obiceiuri extrem de pitoresti …(continuare articol)
• Obiceiuri in prag de florii
In Banat si Transilvania, ?n ajunul Floriilor, fetele mari aveau obiceiul de a pune cautatoarea (oglinda), impreuna cu o camasa curata, sub un par altoit, trebuind neaparat ca, a doua zi de dimineata, rasaritul soarelui sa le gaseasca acolo, oglinda fiind ulterior intens folosita in farmecele de dragoste si sanatate….(continuare articol)
• Lazarelul, sambata invierii lui Lazar
Saptamana dinaintea Floriilor este numita ?a Floriilor?, ziua cand florile, plantele de orice fel incep sa-si dezvaluie virtutile magice. In aceasta zi, numita si ?sambata lui Lazar”, se practica datina Lazarelului, practica care aminteste de un stravechi zeu al vegetatiei ce murea si renastea la inceputul fiecarei primaveri….(continuare articol)
• Superstitii in jurul sarbatorii floriilor
In Duminica Floriilor, numita si a florilor, stalparilor sau a vlastarilor, s-ar fi umplut ciubarasul cu florile ce urmau a fi folosite la inflorirea oualor pentru Pasti…(continuare articol)
• Dezlegare la peste in duminica Floriilor
In Duminica Floriilor cei care tin post au dezlegare la peste, adica pot manca peste si pot bea un pahar de vin. Biserica Ortodoxa a randuit pentru credinciosii crestini anumite posturi. Caci postul, dupa cum zice Sfantul Ioan Gura de Aur ?potoleste trupul, infraneaza poftele cele nesaturate, curateste si inaripeaza sufletul, il inalta?. …(continuare articol)
• Obiceiuri pagane de florii
in vreme de furtuna sa se puna pe foc muguri din salciile de la Florii, pentru a imprastia norii si grindina, protejand casa si familia de dezastre….(continuare articol)
• La multi ani florilor!
Sarbatoarea Floriilor, este o zi atat de asteptata de noi toti, o z ice ne aduce, bucurie si speranta ?n sufletele si in Acum va puteti incanta privirile cu cele mai frumoase flori ale primaverii, intr-o diversitate coloristica si cu un parfum aparte,flori ce ne-au ?mpodobit casele , i-au bucurat pe cei care le-au oferit ori pe aceia dintre noi care le-au primit in dar. Garoafe, margarete si narcise,lalele, gerbera, lacramioare si panselute, trandafiri imbobociti ori suave magnolii au ?invadat? florariile si tarabele vanzatorilor. …(continuare articol)
• Duminica Floriilor la Rasinari, traditii populare
Aici sarbatoarea incepe cu doua zile inaintea duminicii Floriilor, inca de vineri seara, cand, dupa slujba Vecerniei, in cele trei biserici, copiii se spovedesc. Aceasta activitate se continua si a doua zi dimineata pentru ca ,apoi, la momentul potrivit din cadrul Sfintei Liturghii, toti copiii sa se impartasasca cu Trupul si Sangele Domnului ?spre iertarea pacatelor si spre viata de veci?. …(continuare articol)
Ajunul sarbatorii este si un important moment pentru a invoca spiritele mortilor, pe alocuri fiind cunoscut si sub numele de Mosii de Florii, cand se fac pomeniri pentru sufletul rudelor decedate.
Cel dintai dintre praznicele imparatesti cu data schimbatoare, din cursul anului bisericesc, este Duminica Stalparilor sau a Floriilor, numita in popor si Floriile, cu o saptamana inainte de Pasti (duminica ultima din postul Pastilor). Este sarbatoarea care ne aminteste intrarea triumfala a Domnului in Ierusalim, inainte de Patimi (Matei 12, 1-10; Ioan 12, 12-18).
Primele mentiuni despre aceasta sarbatoare de origine ierusalimica provin din secolul al IV-lea. Nu o gasim intre sarbatorile enumerate in Constitutiile Apostolice, dar pomenesc despre ea: Sf. Epifanie, caruia i se atribuie doua predici la aceasta sarbatoare, pelerina apuseana Egeria (Silvia sau Etheria), care in insemnarile ei de calatorie, descrie chipul cum se sarbatorea aceasta duminica la Ierusalim, spre sfarsitul secolului al IV-lea cand ea viziteaza Tara Sfanta, precum si mari predicatori din secolul al IV-lea de la care au ramas predici tinute in cinstea acestei zile, ca: Sf. Ioan Gura de Aur, Sf. Ambrozie si Sf. Chiril al Alexandriei. In Apus, mentiuni mai tarzii despre existenta acestei sarbatori se gasesc la Sf. Isidor de Sevilla.
In vechime, Duminica Floriilor era inceputul saptamanii numite pe atunci a Pastilor. De aceea este numita si Duminica aspirantilor sau a candidatilor la botez, pentru ca in aceasta zi catehumenii mergeau cu totii, cu mare solemnitate, la episcop, spre a-i cere sa fie admisi la botez, iar acesta le dadea sa invete Simbolul credintei.
Se mai numea si Duminica gratierilor, pentru ca in cinstea ei imparatii acordau gratieri.
Dupa un obicei stravechi, mentionat chiar in secolul al IV-lea de catre pelerina Egeria si generalizat in toata Biserica crestina, se aduc in biserici ramuri de salcie care sunt binecuvantate si impartite credinciosilor, in amintirea ramurilor de finic si de maslin cu care multimile au intampinat pe Domnul la intrarea Sa triumfala Ierusalim si pe care noi le purtam in maini ca semn al biruintei impotriva mortii, castigata de Domnul prin invierea lui Lazar, savarsita cu o zi mai inainte (Sambata Floriilor sau a lui Lazar) si apoi prin Invierea Sa insusi.
Atat in Bizant, cat si la curtile domnesti din Tarile Romanesti, sarbatoarea Floriilor se praznuia cu multa solemnitate. Luau parte imparatii cu demnitarii lor, carora li se imparteau faclii aprinse ca si la Pasti. In seara acestei duminici incep in biserici frumoasele slujbe ale deniilor din saptamana Sfintelor Patimi.
Obiceiuri in prag de florii
In Banat si Transilvania, in ajunul Floriilor, fetele mari aveau obiceiul de a pune oglinda, impreuna cu o camasa curata, sub un par altoit, trebuind neaparat ca, a doua zi de dimineata, la rasaritul soarelui sa le gaseasca acolo, oglinda fiind apoi intens folosita la farmecele de dragoste, sanatate
Femeile fac tot felul de bunatati la cuptor, si in special placinte, pe care le impart mai ales saracilor de pomana (Mosii de Florii), ca san u pateasca si ele cum a patit mama lui Lazar, care a murit de dor de placinte;
Sunt curatate si impodobite cu ramuri de salcam mormintele;
Se fac pomeni pentru odihna sufleteasca a celor morti.
Superstitii in jurul sarbatorii floriilor
In Duminica Floriilor, numita si a florilor, stalparilor sau a vlastarilor, s-ar fi umplut ciubarasul cu florile ce urmau a fi folosite la inflorirea oualor pentru Pasti.
Despre cel care se impartasea in Duminica Floriilor se spunea ca orice dorinta isi punea cand se apropie de preot, se implineste
Despre cei care indrazneau sa se spele pe cap se credea ca vor albi ca pomii; uneori era voie sa te speli doar folosind apa descantata.
Despre vremea din ziua de Florii se crede ca se va repeta in prima zi de Pasti,
Despre urzici se spune ca infloresc nemaifiind bune de mancat
Cine nu serbeaza ziua lui Lazar se umple de pistrui;
Vitele manaca cateva ramuri de salcie pentru a se inmulti si a fi sanatoase tot anul;
In pomii fructiferi sau butucii de vie sunt si ei la randul lor impodobiti pentru a da rod bogat si manos.
Acum se aerisesc hainele.
Aceasta sarbatoarea este si un prilej de petrecere pentru romani;
Obiceiuri pagane de florii
In vreme de furtuna sa se puna pe foc muguri din salciile de la Florii, pentru a imprastia norii si grindina;
Cu ramurile de salcie, apicultorii inconjoara in ziua de Florii stupii, iar taranii, convinsi de efectul miraculos al acestor muguri, ii ingropa sub brazda.
Denumirea populara a sarbatorii vine de la zeita romana a florilor, Flora;
aputem spune ca aceasta sarbatoare a Floriilor are o strabunica pagana.
In zilele noastre insa , Floriile simbolizeaza intrarea Mantuitorului in Ierusalim.