Mere bune si mere rele-afla mai multe despre viata-afla mai multe despre dragoste-afla mai multe despre sex
Prin feminitate înteleg capacitatea de a alege ceea ce e esential,
de ceea ce nu e, si anume, a naste si a creste copii, a te îngriji de
mancare, a vindeca ranile, într-un cuvant a te zbate pentru a
supravietui; a ierta, în loc de a lovi, a te supune un timp
pentru a învinge în timp, a înflori altite, blide, cantece. Am
strabatut viata cu aceste esentiale caracteristici ale
feminitatii, fiindu-mi strain spiritul masculin al altor
oamenilor: dorinta de a cuceri, setea de putere, lupta,
razboiul, jaful, distrugerea, riscul, suprematia, în numele
cavalerismului, al credintei, al curajului, al progresului, al
actiunii. Dar ce este curajul de a muri, fata de curajul de a
naste?
De altfel, chiar luptatorii basmelor, fetii-frumosi – ajutati de albine si de furnici pe care le cuceresc nu prin puterea sabiei, ci prin bunatatea
inimii, dupa cum zmeii si vrajitoarele, balaurii si împaratii
sunt învinsi de cele mai multe ori prin puterea inteligentei si
prin solidarizarea cu cei napastuiti de acestia – nu pornesc
la lupta, asemenea cavalerilor medievali, din dorinta de a se
remarca si de a-si demonstra barbatia.
Si la urma urmei, chiar faptul ca totul se termina
întotdeauna cu bine printr-o nunta, nu este, oare, o dovada
nu numai a optimismului caracteristic acelei jumatati a
neamului omenesc(femeile) care stie ca orice moarte poate fi
înlocuita printr-o nastere, ci si a visului atat de naiv si de
altruist în feminitatea sa, ca nu există pe pamant victorie
mai completa decat o nunta?
Exemplul de mai sus, ma refer la cel cu merele bune si cele rele, m-a
dus cu gandul la alt exemplu.
Vacantele de vara (copil fiind) mi le-am petrecut la bunicii mei, intr-un sat
din zona Severinului. Bunica avea gradina mare si fermecata …si mai multi meri.
Strangeam cu ea merele cazute pe jos, caci bunica le oranduia intr-un butoi mare si peste un anumit timp, prin simplul procedeu al distilarii, scotea din acele
mere un alcool bun si înmiresmat. Merele din varf, asteptau sa se coaca în lumina de miere a verii si sigur, terminau si ele prin a cadea la poalele
marului. Nu m-am gandit niciodata ca exista mere bune si mere rele, precum nici femei bune si mai putin bune…M-am gandit numai ca, esenta este aceeasi si poate numai circumstantele se schimba .
Referitor la curajul si rabdarea culegatorului, am raspuns mai sus…cu feti-frumosii . Nu cred ca exista femei care asteapta acte de bravura si dovezi
de barbatie din partea barbatilor.
Daca Freud a pus aceasta intrebare si anume: „ce vor femeile sau ce asteapta ele”, nu-i de mirare, el fiind un misogin înrait
Acuma, sa raspund in numele tuturor femeilor mi se pare imposibil si in mare parte am raspuns deja. Numai ca mi se întampla sa aud aceasta intrebare si din partea iubitului meu, ceva cam asa: „ce vrei tu, draga mea?” si raspund mereu la fel: „vreau sa-ti multumesc ca existi!”. El tace si zambeste, stiind ca, prin
aceasta fraza eu am rezumat un gand: sunt fericita pentru fiecare gest sau gand pe care mi-l daruiesti zilnic si eu vreau sa-ti dovedesc ca stiu sa primesc”…A darui este simplu, a primi este o arta
