Gandirea laterala – afla totul despre gandirea umana
EDWARD DE BONO a propus o notiunea de „gândire lateralã” în anul 1967, în volumul New Think apãrut la Basic Books, New York (interesant e cã editia englezã a cartii, publicata la Jonathan Cape – Londra, s-a numit The Use of Lateral Thinking). Ideea principalã e cã multe probleme de care ne lovim necesitã pentru rezolvare abordarea din mai multe perspective, pânã la gãsirea celei care poate conduce la o solutie.
DE BONO a sugerat patru factori dominanti asociati gândirii laterale (care este, în fond, strâns legatã de creativitate). E, în primul rând, vorba despre identificarea elementelor principale ale problemei. În al doilea rând intervine necesitatea de a aborda acele elemente din perspective diferite, în paralel cu (al treilea factor) renuntarea la gândirea rigidã, mecanicã. Al patrulea factor este reprezentat de deschiderea fatã de orice idee, chiar si fatã de acelea care prezintã (la prima vedere) o probabilitate mica de reusitã în a solutiona problema.
Gândirea lateralã si-a gãsit aplicatii în rezolvarea problemelor, precum si în educatia managerialã (o serie de metode menite sã ajute oamenii sã devina mai eficienti în ceea ce întreprind). Voi prezenta în continuare, legat de rezolvarea problemelor, câteva puzzle-uri.
De cele mai multe ori, asemenea puzzle-uri ce fac apel la gândirea lateralã sunt situatii ce necesitã o explicatie. Problema este cã nu exista suficiente date astfel încât aceasta sã poatã fi datã direct. Astfel, cel care pune problema poate raspunde la diferitele întrebari ale celor care încearcã sã gãseascã rezolvarea, însa doar cu „da”, „nu” sau „nerelevant”. Gândirea lateralã intervine atunci când o anumitã perspectivã pare sã nu conducã la nici un rezultat, fiind necesarã o schimbare radicalã de opticã.
Iatã câteva probleme pe care le puteti prezenta prietenilor. Vã ofer si posibile solutii, dar nu uitati cã acestea nu sunt unice. Si, amintiti-vã, nu raspundeti la întrebari decât cu „da”, „nu” sau „nerelevant”.
» Un om locuieste la etajul 10 al unui bloc. De fiecare datã când se întoarce acasã ia liftul pânã la etajul 7 si de acolo, urcã trei etaje pe scãri. Totusi el urãste sã urce scãrile. Care este explicatia?
O solutie: Omul este pitic (si nu ajunge decât pânã la butonul corespunzator etajului 7). O variantã a acestui puzzle include detaliul cã în zilele ploioase urcã pânã la etajul 10 (cãci îsi foloseste umbrela).
» Un om intra într-un bar si cere un pahar de apã. Chelnerul scoate un pistol îndreptându-l spre client. Acesta multumeste si iese din bar. De ce?
O solutie: Omul sughite. Barmanul si-a dat seama de acest lucru dupa modul în care omul vorbea si l-a amenintat cu pistolul pentru a-l speria. Astfel sughitul a trecut si omul nu a mai avut nevoie de apã.
» O persoanã zace moartã într-un câmp. Lânga ea se aflã un pachet nedesfacut. Nu existã nici o altã creaturã pe câmp. Cum a murit persoana respectivã?
A sarit dintr-un avion, însã parasuta nu s-a deschis.
» O femeie are doi baieti, nãscuti în acelasi an, aceeasi zi, la aceeasi ora. Totusi ei nu sunt gemeni. Este posibil?
O solutie: Nu e vorba despre nastere artificialã sau alte „minunatii” tehnice, ci despre faptul cã baietii erau doi dintre tripletii, cvadrupletii, cvintetii etc. nãscuti de femeie.
» Antoniu si Cleopatra sunt morti într-o vilã din Egipt. Pe jos, lânga ei, se afla un vas spart. Nu au nici un semn pe corp si nu au fost otrãviti. Cum au murit?
O solutie: Antoniu si Cleopatra erau doi pestisori de acvariu, iar vasul în care se aflau ei (acvariul) a fost spart din gresealã de un câine.
Evident cã sunt asteptate orice observatii referitoare la articol, inclusiv rezolvãri originale pentru problemele propuse. Gândirea lateralã este un subiect suficient de interesant pentru a trezi interesul (cel putin asa sper).
