Legile lui Teompa-legi

Legile lui Teompa-legi

Dorintele dor, lipsa dorintelor doare.
Teoria creatiei:  Dumnezeu ne-a fãcut oameni, iar noi ne-am transformat în maimute.
Prima vedere: esti om, dar trebuie s-o dovedesti…
Culmea altruismului: Doar egoistii au pentru cine trãi…
Cel mai usor tintesti obstacolele.
Stelele strãlucesc pentru toti, însã cad pentru fiecare în parte.
Sunt urme de pasi pe crestetul tãu: multi te calcã pe nervi!
Trebuie sã stii ceva ca sã te faci totusi cã stii.
Nimeni nu te recunoaste când tii mortis sã te faci cunoscut.
Idealul tãu în dragoste apartine altuia.
Când cauti iubirea idealã doar cauti…
Cine cautã idealul e un cãutãtor de comori.
Nu poti avea cugetul împãcat decât cugetând…
Existã cugetãri care, pentru a fi întelese, au nevoie de o minte mai isteatã decât cea care le-a scris.
Îti place sã abuzezi de umor: esti întãrcat cu ardei iute.
Esti un om curajos: te temi în loc sã te îngrozesti.
De acela care se teme, nu se teme nimeni.
Iartã si uitã, nu uita sã ierti!
Gândurile negre fac noptile albe.
Teme-te de prea mult timp liber: risti sã-l pierzi pe tot.
Si totusi orice iluzie a fost cândva o sperantã…
Ideea este fapta în faza de proiect.
Unde altii au idei, e bine ca tu sã ai solutii.
Ideile frumoase, transpuse prost în realitate, devin monstruozitãti.
Multi dintre artisti nu sunt decât niste pigmei cu pretentii de genii.

Lucrurile care nu-s de spus meritã cel mai mult a fi auzite.
Cel mai mare dusman al tãu este animalul de sub propria piele.
Unele ziare cenzureazã dreptul la replicã: drept replicã!
Din douã ziare care mint, alege-l pe cel care o face mai bine.
Nu orice cititor e si citit.
Dacã te temi de esec, nu esti vrednic de victorie.
Când dai gres în a fi propriul tãu cobai, îti devii cãlãu.
Ca om dezordonat degeaba faci des ordine.
”Cei de jos îmi sunt inferiori”, îsi zise unul cu gâtul în streang
Timpul e la fel de necrutãtor cu cei fericiti.
Nu existã libertatea de-a nu rãspunde pentru actele de libertinaj.
Încã de copil, iesi în întâmpinarea mortii.
Nu arunca zarurile la întâmplare!
Când esti în asteptare, nu astepti sã treacã timpul, ci din timp.
Timpul nu este acelasi pentru cel care asteaptã ca si pentru cel care e asteptat.
Chiar si faptele care nu s-au realizat pot avea urmãri.
Lenesul nu este rãsfãtat al timpului.
Oricât ai uita cum trece timpul, el nu uitã de tine.
N-ai timp de ceva, însã de pierdut, întreaga viatã…
Doar pretuindu-l, poti face din timp un aliat.
În fiecare dimineatã ai în fatã o nouã zi si dispozitia necesarã de-a o urma.
Îti meriti soarta dacã nu faci nimic pentru a o schimba!
Cu cât amâni un lucru, cu atât creste dorinta de-a nu-l mai face.
Lucrul amânat e pe jumãtate uitat.
Când vrei un lucru cu orice pret, nu conteazã pretul.
Dacã ti se pare cã ai trãit prea mult, sigur ai trãit degeaba.
Cel mai credincios prieten este umbra, care te însoteste si dincolo, în lumea umbrelor.
Putini sunt oamenii sau lucrurile care sã-ti dea forta de a merge înainte.
Lucrurile pe care doar le gusti le uiti cel mai greu.
Retrãiesti unele momente cu mai mare intensitate decât atunci când le-ai trãit la timpul lor.
Cãutarea timpului pierdut, tot o pierdere de timp…
Amintirea suferintelor este un prilej de suferintã.
Când toti plâng, ai toate motivele sã le plângi de milã.
Un pas înapoi te face sã pierzi întregul parcurs.
De Anul Nou, te bucuri cã vine un nou an sau c-a mai trecut un an?
Sã fii un om mort la un moment dat e normal, dar sã fii un mort viu e de neiertat.
Dacã tot timpul te-ai feri de rãu, atunci întreaga viatã numai ai fugi.
Viata: o ranã care ti se închide o datã cu ochii.
Mai mult te schimbã viata decât te schimbi tu însuti.
Când viata este iluzie, moartea e sperantã.
Omul – mai înainte om si pe urmã animal de casã.
Nu-ti trãi viata doar din punct de vedere biologic!
Viata nu-ti apartine, de aceea o si pierzi la un moment dat.
Abia când descoperi gustul amar al vietii, îti dai seama cã într-adevãr trãiesti…
Viata are o logicã, însã nimeni nu s-a nãscut logician.
Viata: experimentezi si apoi trãiesti urmãrile experientelor.
Singurã, viata te pregãteste pentru viatã.
Pentru a trãi n-ajunge sã te nasti o singurã datã.
Asteaptã-ti sfârsitul si viata ti se va pãrea fãrã de moarte…
Asta îi face pe oameni atât de diferiti: fiecare îsi trãieste propria viatã.
Dacã trãiesti degeaba, sigur vei muri degeaba.
Odatã viu, nu mai esti liber, fiindcã nu tu ai ales sã te nasti.
Totusi, pãrintii nu ti-au cerut permisiunea sã-ti dea viatã…
E inuman: o viatã ai, si si pe aceea o pierzi…
Drumul este adesea atât de strâmt, încât simti nevoia sã mergi pe câte douã cãrãri.
Uneori nu-ti ajunge o viatã sã faci tot ce ti-ai propus, alteori sã-ti propui tot ce-ai de fãcut.
Inspiratia vine de la geniile moarte.
Chiar si pentru adulti, viata poate fi o joacã de copii…
Anunt: Pierdut viatã, gãsitorului atentie, am fost nefericit!
Viata e diferitã, moartea aceeasi pentru toti.
Cum îti asterni pe lumea asta, asa vei dormi pe cealaltã.
Ce sens are viata când viata n-are sens?
E pãcat sã trãiesti fãrã sã faci pãcate.
Trãieste clipa, cugetã un muribund.
Viata e prea lungã pentru a constientiza scurtimea ei.
Unii trãiesc, altii îi ajutã pe ceilalti sã trãiascã.
Aplicã solutia “Adio!” doar când esti sigur cã totul s-a închis.
relatie se poate rãci în urma discutiei fierbinti.
Sentimentele sunt încãtusate de materie.
Fetele frumoase si rele, fereascã-te Sfântu’ de ele!
Amico, îti declar rãzboi, vreau sã te cuceresc!
Esti singura fatã cu care mi-as însela iubita din vis…
Iubito, trãieste-ti viata, nu suport sã te vãd murind alãturi de mine!
Iubirea este altceva decât dorinta de-a iubi.
Una e sã iubesti, si alta e sã fii si iubit.
Si-a propus sã-si schimbe radical viata: vrea sã se sinucidã…
Când cineva nu te lasã în pace, tu lasã-l fãrã replicã!
Cea mai fidelã prietenã a bãrbatului este umbra: îl însoteste doar pe el.
E de preferat o inimã artificialã.
Când simti, ratiunea sã nu-ti stea în loc.
Simte cu ratiunea!! Gândeste cu inima!
Inima nu rezistã în fata a douã lucruri: a iubirii si a ultimei bãtãi.
Inima o cedezi ca si cum nu ar fi a ta.
Nu fi fãrã inimã: n-o sã te iubeascã nimeni.
Iubirea – un sentiment care nu iubeste chiar pe oricine.
Nu iubi cu forta! Asta înseamnã sã violezi.
Când banul provoacã iubirea, asteptã-te la victime.
Dacã folosesti banii pentru a-ti cuceri iubirea sã pãstrezi câtiva si pentru divort.
În dragoste, fiecare cautã idealul, chiar si dupã cununie.
A fi îndrãgostit ghiulea.
În dragoste, inima ar trebui sã fie de unicã folosintã!
Iubirea, dacã nu vine de la sine, sigur se duce de la sine.
Iubirea care nu-i reciprocã nu-i iubire.
Omul care nu iubeste se iubeste.
Rãsplata celor mai multe iubiri este suferinta si uitarea.
Fiecare început de iubire e începutul unei noi vieti.
Un tip ametit: ”Fata asta mi-a venit de hâc”.
Nefericit? Deloc, în cãutarea fericirii
Cãutarea fericirii te face mereu nefericit.
Fericirea nu vine decât prin renuntarea la ea.
Mereu trãiesti doar cu speranta de a mai spera.
Ratiunea te face sã renunti la unele sentimente; sentimentele te fac sã renunti la unele ratiuni.
Oricât ar fi de dulce fructul oprit, într-un târziu, tot îti lasã gura amarã.
Pentru cel nefericit si pesimist, trecutul e mort, prezentul în ceatã, iar viitorul nici nu mai existã.
Sunt multe lucrurile pe care le faci pentru cã trebuie, iar altele pe care nu le faci, din exact acelasi motiv.
Echilibrul interior îl poti afla singur, însã fericirea ti-o oferã altcineva.
Unde-ti este bucuria de a mai fi copil?!
Cauti fericirea si o afli numai la altii…
Oamenii care se joacã de-a viata sunt cei mai fericiti.
Singurãtatea aduce nefericire, iar nefericirea singurãtate.
De ce sã plângi când poti sã râzi? De ce sã râzi când poti sã plângi de fericire?
Zilele în care nu râzi sunt asemeni noptilor polare.
Distractiile la care nu participi te costã cel mai mult.
A te teme de suferintã înseamnã a te teme de viatã.
Poti putin, dar vrei putin mai mult.
Când te gândesti prea mult la fericire sigur esti nefericit.
Când te gândesti doar la fericirea personalã semeni în jur nefericire.
Dacã n-ai gusta din nefericire, n-ai sti sã pretuiesti fericirea.
Fericirea e construitã dintr-o infinitate de piese.
Fericirea pentru care n-ai luptat usor pleacã la altul.
Fericirea e prea putin pentru om.
Primele douã litere ale cuvântului “fericire” sunt “ne”.
Cu cât suferi mai putin, cu atât uiti mai repede.
Norii, asemeni ochilor, nu stiu decât sã plângã.
Când ai solutii si n-ai probleme esti un om fericit.
În tovãrãsia persoanelor fericite, te simti si mai nefericit.
Prea des esti constrâns a te obisnui cu lucruri care-ti displac.
Nu-i deloc natural sã lupti împotriva naturii.
Viata nu-i în fiecare zi, viata e ocaziile!
Secretul fericirii: considerã cã nu te-ai nãscut si nu-ti pese cã trãiesti.
Mai bine nimic decât nimicuri
Decât indiferentã, mai bine urã!
Când nu cauti nimic poti sã gãsesti inclusiv totul.
Când fugi de singurãtate risti s-o afli mai usor.
Cele mai multe le ai de fãcut atunci când nu mai e nimic de fãcut.
Sensul tãu în viatã e sã-l cauti… si dacã-l afli la timp sã-l pui în aplicare.
Cât de nimic erai înainte de a fi ceva?
Legea spontaneitãtii: Cu cât te pregãtesti mai mult, cu atât vei fi luat mai prin surprindere.
Când vezi ceva, fiecare vede ce vrea.
Existã o explicatie, mai ales acolo unde nu dai peste ea.
De ce nu încerci? Mai mult de un refuz nu poti  primi.
Lipsa experientei te face mai atent.
Când gãsesti fãrã sã cauti fii atent dacã e ceea ce cãutai.
Când toti cautã, tu cautã sã gãsesti.
Niciodatã nu cauti ceea ce poti gãsi.
Când cauti putin gãsesti, când tot cauti nu gãsesti nimic.
Toatã lumea are gusturi pentru tot ce n-are gust.
Încrederea te minte cel mai usor.
Tãria nu stã în teorie ci în aplicatiile ei.
Nu e suficient sã gândesti, trebuie sã si crezi ce-ai gândit.
Oricât ai încerca, marile dileme ale vietii rãmân la fel de dileme.
Cu cât ai mai multe solutii, cu atât e mai greu s-o alegi pe cea potrivitã.
Obstacolele pe care nu poti trece nu poti nici ocoli.
Dacã vrei cu adevãrat un lucru îl vei avea, chiar si numai visând…
Unde nimic nu e tot e ceva: o stare de vid.
Cele mai multe cãutãri se sfârsesc printr-o nouã cãutare.
Ai de toate, dar nu totul…
Una e gluma, alta-i minciuna.
Când ti se oferã microfonul te bâlbâi…
Plictisul ca tu sã fii tot tu…
Ai vrea sã fii altfel, dar pe urmã n-ai mai fi tu însuti.
A nu visa iluzii sau a nu te iluziona cu vise.
De ce-ai fugi de oameni când, la rândul tãu, esti om?
A fi singur pe drumul vietii si sigur pe cel al mortii.
Mintea e prezentã peste tot, numai acasã nu.
Mai usor înveti ce gândesti decât ce înveti.
Ce poate fi mai trist decât amintirea unui vis?
Victimele luptei cu noi însine suntem chiar noi.
Omoarã-te cu lucrul, ca sã nu te omoare el pe tine.
Nu asculta de nimeni, fii propriul tãu sef!
Când în fatã e o groapã, salvator e pasul înapoi.
Stârpeste sperantele care se dovedesc iluzii.
Omul cu sperante, iatã un om înarmat!
Culmea optimismului: sã speri în iluzii.
Sã nu crezi în sperantele celorlalti, oricât ai fi de optimist.
Dacã ti-ai pierdut optimismul nu mai ai nimic de pierdut.
Esti optimist dacã încerci sã râzi si te trezesti plângând.
Putini sunt aceia pentru care sau în locul cãrora meritã sã trãiesti.
În situatii exceptionale, e posibil sã nu te mai recunosti.
Nu mai esti ceea ce erai când ti-ai regãsit sensul vietii.
Dacã vrei mai mult trebuie sã poti în aceeasi mãsurã.
Cu toate aerele de sefi ale unora, considerã-te propriul tãu sef!
Dacã nu stii sã visezi, viata e un cosmar continuu.
Curaj! Iar riscul n-o sã mai conteze.
N-ai voie sã plângi numai dupã ce epuizezi resursele de-a râde.
Nimic nu e mai nesigur ca siguranta.
Tot ce e de valoare se naste prin suferintã.
Îmi place sã cred cã legea e fãcutã si pentru cei care o fac.
Sã fii prieten doar cu aceia care nu fac pe prietenii cu tine.
Puterea te face rãu, iar lipsa acesteia, rãutãcios.
În fata oamenilor rãi nu existã alternativã: trebuie sã fii ca ei.
Ce-si face omenirea cu mâna ei nu-i poate face nici Dumnezeu.
A gresi este omeneste, a nu-ti recunoaste greseala este si mai omeneste.
Cel mai mare rãu ti-l face binele, care se fereste mereu din calea ta.
Rãul, de-ar fi stârpit din rãdãcini, si tot i s-ar cunoaste urmele.
Prea usor confunzi rãul cu fratele sãu mai mic, binele.
Nu ajunge sã fii bun, important e sã te descurci.
Perna a luat exemplu de la om: are douã fete.
Câte capete pe umãr, atâtea tâmpenii la numãr
Mereu nu-ti rãmâne decât sã te consolezi cu binele ce existã în orice rãu.
Câteodatã, singura vinã este aceea cã existi si cineva se împiedicã de tine.
Nu-ti forta talentul: o sã scoti niste absurditãti.
Considerã-te cel mai bun… când esti singur.
Mereu ai dreptate… când îi aprobi pe ceilalti.
Te simti vinovat, desi nu ai fãcut nimic… dar trebuia sã faci.
Cu cât esti mai bun, cu atât esti mai des tinta celor rãi.
Când greseste multimea, vinovati sunt capii ei.
Cãutati vina si abia apoi vinovatul.
Cu cât gresesti mai mult, cu atât te simti mai putin vinovat.
Abia când te doare ceva stii cã ai acel ceva.
Dacã nu te pãzesti, repede o pãtesti!
Dacã ai minte, esti un norocos.
Dacã uiti mult, înseamnã cã ai stiut multe.
Efectele pozitive ale uitãrii sunt mai mari decât cele negative.
Cu cât te crezi mai bun, cu atât nu e deloc asa.
Probleme grave îsi aflã rezolvarea prin simpla obisnuire cu ele.
Câstigurile rapide pot fi, la fel de bine, pierderi rapide.
A-ti recunoaste public calitãtile e un defect.
Oamenii buni sunt cei mai expusi rãului.
Nu te poti considera bun dacã nu ti-o demonstrezi.
Lucrurile fãcute la întâmplare, nu întâmplãtor, se întorc împotrivã.
Puternic esti numai dupã ce îti învingi slãbiciunile!
Dacã îti dai singur pedeapsã mai mult te rãsplãtesti.
Oamenii rãi sunt foarte buni cu ei însisi.
Unde esti bun, tocmai acolo ti se contestã calitãtile.
De regulã, defectele tind sã se facã vizibile, iar calitãtile sã rãmânã vesnic ascunse.
Multi îsi laudã calitãtile ascunse, dar omit sã spunã cã nu le pot aduce niciodatã la vedere.
Oricât de buni ai fi, tot e cineva care te întrece.
Inteligenta nu face doi bani dacã nu profiti de ea.
Îti faci un imens rãu asteptând binefacerile celor din jur.
Oamenii rãi fac bine doar celor de teapa lor.
Faci fatã greutãtilor mai bine decât lucrurilor simple.
Din prea multã bunãtate cu tine însuti devii rãu.
Când vrei sã faci un rãu, mai bine sã nu vrei nimic.
Legea iubirii neconditionate: Nu fii om doar cu cei care au fost oameni cu tine!
Împacã-te cu dusmanul înainte ca el sã se împace cu tine.
Mai multe spui unui surd decât unui nesuferit.
De-ar avea minciuna picioarele scurtate, iar unghiile tãiate scurt…
Esti mai atent la vorbele altora decât la faptele personale.
Cu cât tii mai mult la cineva, cu atât acesta tinde sã se foloseascã mai tare de tine!
Pericolul sesizat este o primejdie pe moment îndepãrtatã.
Nici chiar fãrã vicii nu ai trãi suta de ani, desi uneori ti s-ar pãrea.
Dacã toti betivii ar zice “Nici mort, mort de beat!”, fabricile de alcool ar falimenta.
Multi, dacã n-ar fi betivi, n-ar mai fi nimic.
Omul în stare de ebrietate e în stare de orice.
De regulã, viciul nu dispare decât o datã cu posesorul lui.
Tigãrile nu se despart de fumãtori decât… chistoace.
Prea multe tigãri, prea multi fumãtori, prea multi plãmâni bolnavi, prea multe fabrici de tutun care o duc bine fãcând mult rãu.
Umbra unora îti inspirã mai multã teamã decât persoana lor…
Pe unii, capul nu-i ajutã decât sã-si facã de cap.
Viata nu dã lectii gratis!
Ce folos de banii care zac în bãnci, iar detinãtorii lor le duc lipsa?
Cum e de preferat: sã câstigi necinstit sau sã pierzi cinstit?
A fi profesionist în a fi diletant.
Mai mult dupã putintã decât dupã vointã.
Nu tu te faci cunoscut, ci faptele tale.
Nu greselile se plãtesc, ci consecintele lor.
N-ai fi sincer dacã ai spune cã esti…
Nu tot ce spui ai spus tu…
Laudã-te în fata cuiva ca si cum i-ai cere scuze.
Înainte sã gresesti, gândeste-te cã e greu sã-ti ceri scuze.
Cel mai usor îti regãsesti echilibrul în urma loviturilor bruste.
Echilibrul scade riscul uzurii.
În urma nervilor descãrcati la întâmplare, se poate întâmpla orice.
Douã persoane isterice terminã repede cearta… cu o bãtaie.
Bãtaia e ruptã din rai… dacã este aplicatã celor care slujesc iadului.
Joaca unor copii de-a pãrintii poate da nastere la noi copii.
Forta fizicã, celui slab de înger, nu-i ajutã la nimic.
Curajul lipsit de fortã face mai mult decât forta lipsitã de curaj.
Forta moralã o întrece pe cea fizicã.
Cartea de cãpãtâi a unor oameni rãmâne, pânã la bãtrânete, abecedarul…
A plagia din exces de originalitate.
Cel mai mare ajutor pe care îl putem primi este atunci când ne ajutãm singuri.
Cine a avut odatã o idee proastã nu e neapãrat un prostãnac.
Cu cât suntem mai buni, cu atât ne putem prosti mai bine.
Prostul realizeazã cel mai bine ceea ce i se dã sã facã.
Cel care nu s-a considerat mãcar o datã prost, sigur e.
Multi altruisti gresesc pentru ca noi sã ne învãtãm minte.
Cantitatea nu tine locul calitãtii.
Fii un om cu simtul datoriei: fã-ti datorii la cât multã lume!
Pe lângã irigatii, agricultura se mai hrãneste si cu… apã de ploaie.
Obiectele pe care nu le folosesti sunt la fel cu cele pe care nu le ai.
Cei zgârciti cu ei însisi sunt mai de condamnat decât cei care furã.
Cine se dã bãtut, practic, se lasã bãtut.
Prost inspirat? Nu, numai prost.
Te temi tocmai cã nu stii de ce…
Dacã te temi de pedeapsã nu gresi prea des.
Omul, desi e o fiintã limitatã, în prostie n-are limite.
Nu te lãsa pe mâna destinului: poti sau nu sã ajungi la destinatie.
Esti suficient de destept pentru a gãsi greseli altora.
Prostul scolit se crede erudit.
Prostul tãcut e bãiat cuminte.
Oricât ai fi de destept, tot rãmâne loc pentru prostie.
Nu te simti util creând probleme celor din jur…
A fi excesiv de sigur e riscant.
Nu cultura îti lipseste, ci dorinta de-a o avea.
Cultura generalã se confundã cu… culturã în general.
Din cugetãrile unui idiot: “Nu vreau sã par ceea ce sunt!”
Desteptul stie ce nu stie, iar prostul nu stie nici ceea ce stie.
Liber într-o lume libertinã.
A lua un miliardar la bani mãrunti.
Bogãtia celor putini naste sãrãcia celor multi.
Efortul pentru a supravietui e mai mare decât acela de a trãi bine.
Mai mult câstigã cel pentru care se munceste decât cel care munceste.
Fiecare trãieste din munca sa, dar cel mai bine se trãieste din munca altuia.
Dacã te temi de concurentã poti sã nu te mai consideri un concurent.
Munca bine gânditã duce la reusitã.
Mai bine putin si suficient, decât mult care sã nu ajungã.
Banii câstigati în zilele de duminicã si sãrbãtorile legale se duc pe apa sâmbetei.
Banul vorbeste în locul celui care-l împinge.
Acuzatorul vorbeste prin tãcerea acuzatului.
Când masa de oameni se întoarce împotriva liderului, vai de scaune!
Aprobarea opozitiei: fãrã adversari viata ar fi moartã.
Descoperirea vocatiei politice: faci opozitie la opozitie.
Întunericul nestiintei nu se teme de lumina unor licurici alfabetizati.
Degeaba ajunge puterea pe mâna celor buni: în scurt timp o vor pierde.
Spune lucrurilor pe nume, nu le boteza!
Pe timp de rãzboi, moartea e mai vie ca oricând.
Istoria istoveste popoarele-populatii.
Adevãratele ore de istorie se tin în recreatie.
Ferice de popoarele care-si scriu singure istoria!
Când vorbeste banul, toatã lumea-l ascultã.
Când stãpânii duc viatã de câine, oare cum o duc câinii?
Destinatia bucatelor este sã fie îmbucate…
*- Ce mai faci?
Întrebarea nu e ce mai fac, ci ce mã fac?!
Pãcatele din tinerete aduc boli la bãtrânete.
A se simti în largul sãu doar în codru.
Cum vei învinge moartea când însãsi viata te-a învins?!
De ce te temi de moarte, când stii cã oricum nu scapi de ea?
Dependenta de viatã duce la moarte, prin asfixierea cu propriile dorinte.
Trãiesti o clipã si mori restul…
Pentru moartea altora poti avea un alibi, dar pentru a ta, categoric nu!
La finele unei vieti incerte, te asteaptã o moarte certã.
Mori la timp: înainte de a fi inutil!
Nu trebuie sã mori pentru a-ti da seama cã esti muritor.
În fata mortii nu este altã solutie decât… consemnarea decesului.
Viata îti spune cum sã trãiesti, iar moartea cât.
Pãrintii sunt cei care-ti dau viatã, dar si cei care te condamnã la moarte.
Nu mori când te saturi de viatã, ci când viata se saturã de tine.
Moartea nu vine cu muzicã si cu distractie.
Oricât ai cãuta-o, linistea nu o afli decât la cimitir.
Dupã moarte, crucea tine locul cãrtii de identitate.
Noapte de noapte te antrenezi pentru somnul de veci.
Nu te nasti numai pentru ca la momentul cuvenit sã dai ortul popii.
Critici moartea? La urma urmei, nu-si face decât datoria.
Mare dilemã: nu vrei sã mai trãiesti dar nici sã mori.
N-ai nici un motiv sã mori, sã trãiesti ai si mai putine.
Dacã adormi la volan, ajunge o clipã sã te trezesti… pe lumea cealaltã.
Pe drumul mortii, esti în deplinã sigurantã.
A fi ca bunicul cu douã zile înainte de-a sucomba.
Plãtesti cu viata îndrãzneala de a fi fost nãscut.
Ultima dorintã: sã mori fãrã a-ti mai fi dorit (alt)ceva.
Adevãrul este forma cosmetizatã a minciunii.
A tãia frunzã la câini sau a plimba câinele este acelasi lucru.
Autoritatea este arma de a se impune a celor lipsiti de calitãti.
De bunãtate abuzezi cel mai des.
Cel mai apropiat sinonim al “fericirii” este acela de “indiferentã”.
Curajul în exces e curatã nebunie.
Cuvintele “cinstit” si “fraier” sunt sinonime dulci.
Femeile bãrbate sunt cel mai bun exemplu de bãrbãtie pentru bãrbati.
Fericirea este un etern santier în lucru.
Iubirea este un accident, cu victime fericite sau nu.
Iubirea nu înseamnã fericire, ci cât mai putinã nefericire…
În mâna criminalilor, arma este o jucãrie, iar viata o joacã.
Legea e pentru oamenii de rând, pentru ceilalti e tocmealã.
Minciuna este adevãrul din care a fost extrasã esenta.
Moartea – absolut singurul rãu necesar.
Moartea e tributul plãtit vietii.
Nefericirea – “n” variante de fericire.
Oamenii fãrã suflet au pus prea mult suflet în ceva si au rãmas fãrã el.
Omul modern se confundã cu un robot în carne si oase.
Patron – un domn pe tronul propriei afaceri.
Nu existã prieteni decât prieteni adevãrati.
Promisiunea este o datorie mai veche.
Secretul reusitei e sã exersezi, mereu sã exersezi.
Sinuciderea este o solutie pentru cei fãrã solutii.
Termenul de omenie se trage numai din punct de vedere etimologic de la om.
Tot – poate fi si mult, dar si putin.
Viata e nepretuitul ambalaj al nefericirii.
Viata este o constatare, moartea e concluzia.
Vorba lungã, bogãtia omului din Parlament.
Cine râde la urmã trage concluziile.
Tocmai când începe sã-ti placã un lucru, vine altcineva si ti-l ia…
Un  luptãtor meritã aplauze chiar dacã este învins.
Persoanele directe sunt tinte la fel de directe.
Nici o vinã nu-i mai mare ca aceea în care esti acuzat.
Dacã gresesti o datã îti pare sincer rãu, dar dacã esti mereu vinovat te simti ca si cum n-ai fi.
E riscant a-ti asuma rãspunderea pentru ce nu cunosti.
Cele mai multe lucruri le prinzi în reluare.
Cei care creeazã probleme uitã sã-ti ofere si rezolvarea.
De la un punct, problemele prea grele devin ghicitori.
La întrebãrile fãrã rãspuns se poate rãspunde doar printr-o altã întrebare.
Nu te lãsa bântuit de gânduri negre, dar nici pradã sperantelor desarte.
Din nefericire, clipele fericite zboarã cu aripi de supersonic…
Esti condamnat sã-ti trãiesti propria viatã!
Fã imediat pasul care te scoate din impas!!
Orbul gãinii este o boalã care se manifestã cu predilectie la om…
Cedã ca si cum ai vrea sã dai ceva si n-ai ce!
Încã nu-i totul pierdut, mai poti face ceva: dã-te la o parte!
Culmea rãzboiului : luptele greco-romane nu s-au terminat nici astãzi.
Dacã alegi prea mult nu te alegi cu nimic.
Un om face fericit un om.
A iubi = a simti + a crede.
Pentru experientã îti este permis orice.
Pãcãtosul – vitelul cel slab de la poarta raiului.
Moartea este la modul pasiv, nu mori ci esti omorât!
Curios : a trebuit sã se întâlneascã tata cu mama si sã te nasti exact eu…
Ca om însemni ceea ce esti si ceea ce poti fi.
A avea profesor slab la scoala vietii.
Depãrtarea te apropie mai mult de cineva.
Libertatea – posibilitatea de-a face inclusiv ceea ce nu poti face.
Dumnezeu este invocat mai mult prin înjurãturi decât prin rugãciuni.
Dumnezeu a fãcut lumea ; dracului nu i-a rãmas decât sã punã mâna pe ea.
Prea mult vin e venin!
Nu fi o maimutã zãpãcitã: un om care nu are în el nimic omenesc sau divin, o poftã care umblã doar dupã a avea si uitã ce înseamnã a fi.
Dacã rãsplata vietii este moartea, adio viatã!
Cautã moartea… s-o strângi de gât!
Jumãtatea ta sau jumãtãtile talele?
Iubirea alunecã usor în putul indiferentei si al urii.
Muncesti pentru bani si faci sex pentru plãcere; asta e totul?
Mai usor se cumpãrã o femeie decât se cucereste.
Urãste orice femeie, la gândul cã vei fi silit vreodatã s-o iubesti.
Ceea ce te tine în viatã e bine sã nu fie inertia.
Nu existã Dumnezeu decât pentru cei care cred cã existã Dumnezeu.
Iubirea este o înselãtorie, un atentat la individualitatea fiecãruia…
Dacã vei suferi atât de mult încât suferinta nu mai are efect asupra ta, atunci sigur vei fi fericit: imun la viatã!
Paradox: unii se închinã la ceea ce altii calcã în picioare.
Câstigã timp: Amânã si renuntã!
Regãseste-ti liniste prin renuntare.
Moartea nu-i o solutie pentru cel care si-o doreste cu orice pret.
Dacã nu ti-ai dorit niciodatã moartea nu esti constient cã trãiesti.
E indicat sã ai urechi în pas cu moda, adicã termopan.
Nu iubi de dragul de-a iubi ori a fi iubiti, iubeste neconditionat!
Cautã unde-i liber accesul la dragoste!
Ca artist, lasã-ti inspiratia sã lucreze! O sã scoatã lucruri mai bune ca tine.
Iesi din monotonia peisajului uman, dacã vrei sã nu te confunzi cu acesta.
Regãseste-ti sperantele: nu mai spera, disperã de-a dreptul!
Pãstreazã putinã personalitate cã sã rãmâi un individ.
Nimeni nu-ti poate oferi un sens al vietii, decât tu însuti.
Nu cãuta fericirea în iubire: dacã ar exista dragostea n-ar mai fi amantii.
Oricât de bine “grupat” ai fi, în fata mortii te trezesti singur, în calitate de individ.
Moartea ti-e inclusã în pretul vietii.
Nimic nu-i mai sigur decât moartea.
Esti un muribund: oricând esti pasibil de moarte.
Nici un vis nu e fericit pentru cã e doar un vis.
Nici o fiintã nu scapã de intrarea în nefiintã.
Poti sã iei viata unui om, dar moartea sa nu.
Recâstigã interesul pentru viatã si… trãieste!
Degeaba vrei o viatã în care sã gãsesti totul pe masã, iar tu numai sã te ospãtezi dacã nu te-ai nãscut din sânge nobil.
Motoul tãu de succes: “Reusesc sã obtin de la viatã exact ce-mi doresc!”
Gândeste pozitiv iar rezultatele vor fi si ele pozitive!
Consoleazã-te cu moartea: o viatã muncesti ca sã-ti construiesti moartea asa cum doresti.
Nu te numãra printre figuranti numai dacã situatia o cere!
Nu te lupta cu soarta! Mai bine ai încerca sã dobori stelele.
Priveste în ochii soarelui!
Nu poti percepe în întuneric, dar nici lumina orbitoare nu-ti permite sã vezi mai bine.
Nu te teme de necunoscut, dacã prezentul te nemultumeste.
Fii curajos dar nu inconstient!
Formalitãtile sunt cele mai urâte experiente.
Experimentele sunt cele mai urâte experiente.
Nu te îneca la mal! N-o sã mai ai vreodatã ocazia sã înoti în larg.
Curios e cã majoritatea celor care se îneacã sunt înotãtori.
Acelora care se feresc sã moarã prin înec le e rezervatã altã moarte.
Ceva banal poate da nastere unei valori.
Amantii se ceartã atât de rar pentru cã stau împreunã numai pânã fac dragoste.
Tot ce-a fost pânã acum n-a fost decât experientã. Apucã sã si trãiesti!
Viciile nu oferã nimic: sunt obisnuinte anodine.
Paradis teluric? Mii de tunete!
Viata – ce-ai avut si ce-ai pierdut?!
Existã un moment de luciditate în viata fiecãruia…!
Decât sã faci un lucru fãrã sã gândesti, mai bine gândeste fãrã sã-l faci.
Gluma e ca desertul. Nu-i asa cã nu te superi când servesti un desert?
Cere-ti imposibilul. Poate asa vei reusi sã faci a mia parte din ce ti-ai propus.
Ai ceva care nu este al tãu.
Nu plângi de durere, ci atunci când n-o mai poti stãpâni.
Te-a durut de mai multe ori capul. Dar o idee?!
E bine sã te doarã capul. E o dovadã în plus cã-l ai.
Nu te teme cã mori, teme-te cã mori degeaba.
Trebuie sã vezi moartea ca pe o recompensã.
Fii sigur cã cel mai bun lucru din viata ta a fost atunci când n-ai fãcut nimic.
Nu existã cuvânt care sã desemneze ceea ce nu existã.
Tot nu e rãu: unde se întâlneste hazul cu necazul.
A nu se visa în afara somnului.
Toti meritãm respect, dar nu ajunge respectul pentru toatã lumea.
Regula lui pardon simplu: Scuza nu-i o scuzã!
Paradoxul legilor: o lege încalcã o altã lege.
Legea performantei: Fii cel mai bun pe un micron la pãtrat!
imperfectiune a dreptului: Dupã atâtea secole, sclavia a fost abolitã, dar munca nu.
Ultima sperantã e cea mai pretioasã.
Ce-ai rezolvat cu asta? Ai drept de exprimare, dar nu te ascultã nimeni!
Viata si libertatea sunt de nedespãrtit.
N-ar fi nevoie decât de o lege, cea a bunului simt.
Cea mai respectatã lege este acea a lui “Fac ce vreau!”
Permisiune: Fã ce vrei atâta timp cât stii ce faci.
Legea altruismului: Descurcã-te singur ca si cum toatã lumea ar fi împotriva ta!
Încurajare pentru cel care aleargã: Fugi ca sã-ti aperi libertatea!
Ordonantã de urgentã: Nu te grãbi, aleargã doar când faci sport.
Judecatã pripitã: Ordonantele de urgentã sunt legi date în grabã.
De când s-a inventat masina tot mai multã lume merge pe jos. Explicatie: a crescut parcul uman.
*Profesorul: Toatã lumea ar trebui sã facã un semestru de drept!
*Studentul: Nu, asta i-ar inspira pe unii sã încalce legile si mai mult.
Legea secretului de stat: Nimeni nu-ti va zice secretul reusitei sale. Atunci n-ar mai fi secret si în al doilea rând bogatii sunt zgârciti.
E vreo lege în acest sens? Cã toatã lumea merge în picioare?!
Dupã ce-ti dai seama cã e târziu: dimineata cã ti-e foame, seara cã ti-e somn.
Învatã exceptiile! Îti vor fi mai folositoare.
Te plictisesti de moarte! Moartea e plictisitoare?
Între lege si fãrãdelege: Poti face compromisuri fãrã sã te compromiti. Sunt singurele acceptate.
Ca angajat, gândeste cã muncesti pentru tine sau nu mai munci deloc!
Câstigã timp: Gândeste si vorbeste simultan, gândeste si în acelasi timp actioneazã.
Nu deranja! Ai o sansã sã nu fi deranjat.
Mai ai o sperantã: ultima.
Concluzie: Omul moare imediat dupã ultima sperantã.                                                                                              
Mai bine o idee de milioane decât un milion de idei. 
Tratament fãrã medicament: timpul.
Medicii sunt doctori pentru altii nu pentru sine.
Sfat prietenesc: acesta se dã exclusiv prietenilor.
Te iubesc: nu este o declaratie de dragoste. E limbã de lemn.
Cum sã-i spui frumos unei persoane cã o iubesti: nu o minti.
Ceva nou sub soare? Acelasi soare…
Atentie: scuza nu-i acuzã!
Criticã literarã: n-am întâlnit nici un titlu de carte prost…
Pentru prostie nu existã un tratament anume.
Ca o lege sã fie într-adevãr lege, aceasta trebuie sã fie respectatã.
Mai bine fãrã de legi decât cu legi proaste.
Legea taximetriei: dacã un client te trimite dracului, nu intra în primul stâlp.
Câte verze poate sã mãnânce o caprã? Dar câte verze pot fi mâncate de o caprã?
Nu emite fraze care ar pune în dificultate întelegerea lor la prima ascultare.
Nu toate cuvintele acceptã jocul de cuvinte.
Ai altceva mai bun de fãcut? Fã!
Legile care se schimbã nu sunt bune.
Ca sã emiti o lege trebuie sã ai putinã competentã.
E normal ca unele legi sã aibã erori: doar sunt fãcute de oameni.
Ca sã scrii nu ajunge sã stii sã scrii.
Din perspectiva timpului, tigara este de douã ori dãunãtoare: timpul pierdut pânã fumezi si 2. o sã mori putin mai devreme.
Regula profitului: Nu economisi bani, investeste-i.
Recomandare: Dacã nu-ti mai plac pantofii, schimbã-le sireturile.
Dezlegare la peste: dezlegi pestele din unditã.
Regula mâinii drepte: cine loveste primul câstigã sau cine rezistã primului pumn poate câstiga în final.